După încheierea războiului pentru întregire statală şi eliberare naţională (1916-1919), pe întregul teritoriul României se aflau ostaşi români înhumaţi care căzuseră la datorie, precum şi militari  din armatele beligerante. Conducerea statului român a emis Decretul-Lege nr. 715, din 14 ianuarie 1919, prin care s-au expropriat terenurile unde erau îngropaţi ostaşii morţi în războiul de întregire a neamului românesc, amenajându-se cimitire şi mausolee ale eroilor.

În baza Decretului nr. 4106, din 12 septembrie 1919, statul român a adoptat măsura înfiinţării Societăţii „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” (SMECR), cu statut de persoană juridică, având misiunea de a îngriji şi păstra mormintele şi operele comemorative de război realizate, de a descoperi noi morminte ale ostaşilor căzuţi pentru patrie, de a aduce îmbunătăţiri cimitirelor eroilor şi de a organiza ceremonii religioase şi militare la mormintele eroilor. La început, Comitetul Central de Conducere a fost numit de Ministerul de Război, iar ulterior a fost ales.

Comitetul Central al Societăţii „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” avea preşedinte executiv pe Miron Cristea, născut în localitatea Topliţa, judeţul Harghita, fost episcop de Caransebeş, mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Române şi primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, începând din anul 1925. Preşedinte de onoare a fost desemnată regina Maria. Din Comitetul Central făceau parte: miniştrii de război, de interne, domenii şi culte, lucrări publice, muncii, şi ocrotiri sociale, şeful Marelui Stat Major, comandantul Corpului Jandarmeriei Rurale, comandantul Corpului Grănicerilor, secretarul general din Ministerul de Război, un profesor universitar, ales de colegii săi şi cinci doamne, soţii de generali în viaţă sau decedați.

În  judeţe, oraşe şi comune s-au creat filiale ale SMECR conduse de comitete judeţene şi birouri orăşeneşti şi comunale (Capitolul IV, art. 12, 15şi 16).

La 1 aprilie 1920, a apărut primul număr al buletinului „Cultul Eroilor Noştri”, publicaţie editată de Societatea „Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război”. Buletinul avea pe frontispiciu cuvintele reginei Maria: „Cei ce clădesc pe morţi trebuie să o facă pentru veşnicie”.

Din iniţiativa Comitetului Central al SMECR, la 17 mai 1923, s-a stabilit şi desfăşurat ceremonia reînhumării Eroului Necunoscut. În prezenţa familiei regale, a membrilor Guvernului, a corpurilor legiuitoare, în Parcul Carol din Bucureşti s-a oficiat serviciul divin, iar la ora 12 sirena Arsenalului Armatei şi clopotele bisericilor au vestit coborârea în lăcaşul de veci a Ostaşului Necunoscut. Timp de două minute orice activitate publică a fost întreruptă.

Guvernul României a aprobat propunerile Bsericii Ortodoxe Române şi ale Ministerului de Război din 20 aprilie 1920, întărite prin Decretul-Lege nr. 1693, din 20 august 1920, de a se sărbători în fiecare an Ziua Eroilor când se sărbătoreşte Înălţarea Domnului Iisus Hristos la Ceruri.

Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” era condusă de Ministerul de Război (după demobilizarea armatei şi trecerea ei la statutul de pace, la 1 aprilie 1921, s-a reînfiinţat Ministerul Apărării Naţionale) şi de Biserica Ortodoxă Română. Societatea şi-a desfăşurat activitatea sub această denumire până la 2 iunie 1927, când, în conformitate cu prevederile Legii asupra mormintelor de război din România, decretată cu nr. 1699, şi-a schimbat denumirea în Societatea „Cultul Eroilor”. Această lege a fost revăzută şi completată, promulgându-se la 1 august 1940, Legea Regimului Mormintelor şi Operelor Comemorative de Război. Societatea Cultul Eroilor şi-a schimbat denumirea în Aşezământul Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, devenind instituţie a statului.

În baza Decretului nr. 48 din 29 mai 1948 al Marii Adunări Naţionale a R.P.R. şi a Deciziei Consiliului de Miniştri nr. 297 din 8 iunie 1948, Aşezământul Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, care a desfăşurat activităţi organizatorice şi educative, sub conducerea Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române şi a Ministerului de Război, a fost desfiinţat, patrimoniul său fiind trecut la Ministerul Apărării Naţionale. Prin Decretul Lege nr. 71, din 1949, Ziua Eroilor a fost stabilită pentru 9 mai.

Ministerul Apărării Naţionale a aprobat iniţiativa unui grup de cadre active de a înfiinţa, în 1990, Secţia pentru valorificarea tradiţiilor militare şi a patrimoniului istoric-militar, căreia i s-a alăturat un grup de ofiţeri în rezervă şi retragere, împreună înfiinţând, în 1991, „Comitetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor”. Acesta a obţinut statutul de personalitate juridică,  prin Hotărârea nr. 664 adoptată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, din 19 noiembrie 1991.

Încă de la înfiinţare, „Comitetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor” a preluat obiectivele şi activităţile fostului Aşezământ Naţional „Regina Maria” pentru „Cultul Eroilor”. Comitetul a funcţionat sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale şi al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. În toate judeţele ţării s-au înfiinţat comitete judeţene şi birouri municipale, orăşeneşti, comunale şi săteşti.

La 30 mai 1995, prin Legea nr. 48, Parlamentul României a proclamat sărbătorirea Zilei Eroilor în ziua care se sărbătoreşte Înălţarea Domnului Iisus Hristos la Ceruri, după 75 de ani revenindu-se la tradiţia făurită în perioada interbelică.

Cu prilejul celei de a treia Conferinţe Naţionale a „Comitetului Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor”, la 28 noiembrie 1997, s-a hotărât schimbarea denumirii Comitetului Naţional în Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” (ANCE). De asemenea, s-a hotărât reluarea tradiţiei interbelice, de editare a Revistei „România Eroică”, organul de presă al Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”.

La 15 iunie 2004, s-a înfiinţat Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în baza Legii nr. 379 din 2003 şi a Hotărârii Guvernului României nr. 635 din 2004.

La 20 octombrie 2004 s-a desfăşurat cea de a V-a Conferinţă Naţională a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”, care a adoptat noul statut şi a hotărât înfiinţarea la nivel central a Consiliului Director Central şi a Consiliilor Directoare la sectoarele capitalei, la judeţe, municipii, oraşe şi comune. În 2009, prevederile statutului au fost revăzute, între altele stabilindu-se înfiinţarea în municipii, oraşe şi comune a Birourilor subfilialelor „Cultul Eroilor”.

În anul 2011, Conferinţa Naţională a ANCE a hotărât să adauge în titulatura sa numele „Regina Maria”, în semn de omagiu şi respect pentru marea contribuţie la înfăptuirea Marii Uniri din anul 1918 şi măsurile adoptate de organele puterii şi administraţiei din România pentru cinstirea memoriei ostaşilor căzuţi în războiul pentru întregire statală şi eliberare naţională.

Conferinţa Naţională a ANCE, din 21 martie 2013, a adoptat noi măsuri pentru impulsionarea activităţilor educative în toate şcolile şi ca urmare s-a încheiat un nou Protocol de colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Învăţământului. În baza acestui Protocol, în toate unităţile şcolare s-au impulsionat activităţile Cercurilor „Cultului Eroilor” care, sunt îndrumate de directorii cu probleme educative, profesori de istorie, religie, geografie şi alte cadre didactice.

Ca urmare a propunerii adresată Guvernului României de Biroul Executiv Central al ANCE „Regina Maria”, Asociaţia a primit Statutul de Utilitate Publică (Hotărârea Guvernului nr. 698, publicată în Monitorul oficial nr. 619 din 19 august 2014). ANCE „R.M” şi filialele judeţene au obţinut Statutul de utilitate publică prin HG nr. 698.


În perioada interbelică, Societatea „Cultul Eroilor”:

• a adunat în cimitirele definitive ale eroilor osemintele a 200.000 de eroi români şi străini, care se aflau în morminte izolate sau grupuri de morminte răzleţe;

• a repatriat din şi în străinătate rămăşiţele a peste 1.500 de eroi, pe baza
convenţiilor stabilite;

• a construit 106 cimitire militare definitive şi 13 mausolee;

• s-au asimilat mormintele de război şi cele ale ostaşilor şi civililor căzuţi în timp de pace, în luptele pentru apărarea graniţelor, a ordinii publice şi a siguranţei de stat.


Cultul Eroilor în regimul comunist

Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 948 din 19 iulie 1952 s-a decis:
Cimitirele eroilor ostaşi români, precum şi Cimitirele eroilor ostaşi ai armatei sovietice, căzuţi în războiul antifascist şi aflate pe teritoriul Republicii Populare Române, vor fi îngrijite şi administrate de comitetele executive ale sfaturilor populare raionale sau orăşeneşti, în raza cărora se găsesc.

De la 6 august 1968, prin Circulara Consiliului de Miniştri nr. 17.632, administrarea Cimitirelor eroilor se trecea de la Sfaturile populare la Ministerul Apărării Naţionale.

În baza Decretului Consiliului de Stat nr. 117/1975, cu privire la regimul operelor comemorative de război şi a cimitirelor eroilor, eroii patriei au fost omagiaţi până în 1995, în fiecare an, la 9 mai.

 

• Colonel (ret) Constantin Chiper, vicepreședinte al Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”

Despre autor

Trustul de Presă al MApN

Lasă un comentariu