2019 este, pentru urbea de pe Someș, un an aniversar. Spitalul Militar de Urgenţă Dr. Constantin Papilian este una dintre multele instituţii clujene aflate în sărbătoarea Centenarului.

Marea Unire din 1918 a dus la modificări de substanță în administrație, cea românească luând locul celei austro-ungare. Au apărut astfel instituții noi, iar altele vechi au fost transformate. Și istoria Spitalului Militar de Urgență Dr. Constantin Papilian din Cluj-Napoca este legată de acest eveniment.

Administrația română din Cluj hotărăște, prin Ordinul Consiliului Dirigent, din 1 februarie 1919, preluarea de Garda Națională Română a Spitalului de Zonă Interioară nr. 400, de la fosta armată austro-ungară.

La 28 mai 1919, potrivit Ordinului nr. 15015 din 1919 al Marelui Stat Major, spitalul primește denumirea de Spitalul Militar Regina Maria al Corpului 6 Armată, cu sediul în garnizoana Cluj, în urma vizitei efectuate de regele Ferdinand I și de regina Maria.

Începând cu lunile iunie-iulie 1919, Spitalul Militar Regina Maria din Cluj a funcționat cu două pavilioane, având secții pentru boli interne, oftalmologie, O.R.L, dermatologie, chirurgie, radiologie, farmacie, un laborator bacteriologic și un pavilion pentru bolnavii cu boli contagioase, în perioada 1919-1940, manifestându-se ca o instituție medicală puternică, bine organizată, fiind de o importanță majoră în asigurarea sănătății militarilor unităților din subordinea Corpului 6 Armată.

Lt.col.dr. Cîmpeanu Ilie, primul comandant al spitalului între anii 1919-1920

În tot acest timp s-au pus bazele unei susținute activități stiințifico-medicale, avându-se în vedere și modernizarea secțiilor, personalul medico-militar fiind foarte bine pregătit profesional, o parte din el participând direct la campaniile militare din Primul Război Mondial.

După cedarea Ardealului de Nord, la 30 august 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena, Spitalul Militar al Corpului 6 Armată din Cluj a fost dislocat în mai multe zone de interes de la acea vreme – Râmnicu-Vâlcea, Călimănești, Lugoj, Bacău și Tiraspol, urmând ca, de la 1 aprilie 1946, să se reinstaleze în vechea locație de la Cluj, unde se află și astăzi.

Au urmat perioade marcate de greutăți și lipsuri, dar și de progres, organizări și sistematizări ale secțiilor, personalul medico-militar fiind implicat activ atât în îngrijirea și tratamentul pacienților, cât și în activități de cercetare, punându-se accent pe achiziționarea de tehnică medicală performantă.

Schimbarea regimului politic din România, în decembrie 1989, a condus la profunde modificări pozitive în activitatea organizatorică și de management.

Totodată, în paralel cu modernizarea infrastructurii spitalului, prioritară a fost și achiziționarea de tehnică medicală de înaltă performanță: laboratorul de tomografie computerizată, două ecografe multifuncționale, monitoare funcții vitale, turn de artroscopie și masă de operații pentru secția ortopedie; aparate de anestezie, sistem încălzire pacient, aparat Röntgen mobil, defibrilator cardiac.

Având în vedere specificul militar al spitalului, începând cu anul 1991, personal din cadrul acestuia a fost solicitat să participe la diferite misiuni și activități în afara granițelor țării, în Angola, Irak și Afganistan.

De asemenea, specialiștii medicali au participat la diferite exerciții naționale și internaționale alături de militari ai armatelor Alianței Nord-Atlantice.

Astăzi, la Centenar, Spitalul Militar de Urgență din Cluj-Napoca poartă numele ilustrului general medic Constantin Papilian, participant la campania armatei române pe frontul de răsărit, în cadrul Regimentului 431 Vânători de Munte, dislocat în zona de operații caucaziene. În anul 2001, spitalul a fost declarat, prin ordin comun al ministrului apărării și ministrului sănătății publice, Spital Militar de Urgență.

Împlinirea a 100 de ani de la înființarea spitalului militar din Cluj este un bun prilej de a ne exprima respectul și recunoștința față de înaintașii noștri, a declarat comandantul spitalului, colonel medic Doina Baltaru.

Importanța acestui spital în asigurarea medicală a armatei în perioada de reorganizare de după actul Marii Uniri, în timpul campaniilor militare din cel de-al Doilea Război Mondial și în perioadele ce au urmat, ne obligă la menținerea unei performanțe înalte a actului medical. Subordonaților mei le transmit să se preocupe în continuare de dezvoltarea profesională, să nu uite de misiunea pe care o au și să fie mândri că lucrează într-o instituție militară medicală de elită.

Spitalul este organizat pe secții și compartimente cu paturi, laboratoare de analize medicale, imagistică-radiologie, compartiment de primire urgențe, ambulatoriu de specialitate, compartimente tehnice, economice și administrative.

Spitalul asigură condiții de investigații medicale, tratament, cazare, igienă alimentară și de prevenire a infecțiilor nozocomiale, pentru toate categoriile de asigurați, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătății publice, fiind primul spital acreditat din România, de către Comisia Națională de Acreditare, datorită performanței actului medical și dezvoltării serviciilor medicale.

Manifestările dedicate împlinirii a 100 de ani de existență a Spitalului Militar de Urgenţă din Cluj-Napoca au debutat vineri, 4 octombrie, cu o ceremonie militară și religioasă, urmată de dezvelirea unei plăci comemorative, în curtea instituției. În sala de conferințe a spitalului au fost rostite alocuțiuni festive dedicate centenarului.

La eveniment au participat și au luat cuvântul colonel medic Doina Baltaru, comandantul Spitalului Militar de Urgență Dr. Constantin Papilian, colonel medic conf. univ. dr. Dragoș-Marian Popescu, șeful Direcției medicale a MApN, Mihai Dan Chirică, secretar de stat în cadrul Ministerului Apărării Naționale, general-maior dr. Virgil Ovidiu Pop, comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina, Ioan Cherecheș, prefectul județului Cluj, Vakar Istva, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, precum și decanul Facultății de Medicină din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Anca Buzoianu.

De asemenea, a avut loc o ceremonie militară de înaintare în grad și de acordare a diferite decorații și distincții militare, precum și plachete aniversare.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 2 octombrie, decretul de decorare a Spitalului Militar de Urgenţă din Cluj-Napoca, cu Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, de pace, ca apreciere a rezultatelor remarcabile obţinute în activitatea de asigurare a stării de sănătate a militarilor Armatei României, precum şi pentru rezultatele importante obţinute în perfecţionarea actului medical.

Manifestările dedicate centenarului spitalului au continuat în după-amiaza zilei cu o sesiune de comunicări intitulată Inovație și provocare în medicina militară clujeană.

• Colonel Constantin Herțeanu

Despre autor

Trustul de Presă al MApN

Lasă un comentariu