Marcată de iminența Brexit-ului, problema imigrației și a „rebelilor” est-europeni – față de care așa-numita „opțiune nucleară” (invocarea articolului 7 al tratatului UE) e tot mai vehiculată, Polonia și Ungaria fiind deja sancționate în baza acestuia – Uniunea Europeană își reunește liderii la Sibiu, la 9 mai, în vederea stabilirii cadrului strategic de funcționare a organizației europene pentru un orizont temporal care se întinde până în 2024.

Comisia Europeană a făcut public, pe site-ul oficial, un amplu document care creionează principalele realizări, dificultăți și proiecte strategice ale UE, subliniind atât performanțele și percepția europenilor înșiși asupra proiectului comunitar, cât mai ales problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană și care trebuie să stea în atenția liderilor politici în următorii ani.

Raportul prezintă numeroase grafice, bazate pe studii sociologice diverse, oferind o mai bună imagine asupra voinței cetățenilor europeni, indiferent de statele din care fac parte.

Un studiu din 2018 a indicat faptul că peste 40% dintre aceia care au răspuns solicitării de a preciza care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă UE au numit imigrația, apoi, în ordine descrescătoare, terorismul (20%), situația economică (19%), schimbarea climei (16%) și șomajul (13%).

De asemenea, în toamna anului 2018, s-a ajuns la cel mai înalt nivel de încredere în UE, de peste 60 de procente (procente semnificativ mai mici față de media europeană fiind înregistrare în Cehia, Italia, Croația, Grecia și Marea Britanie).

Poate cele mai semnificative cifre sunt cele care definesc încrederea în Uniunea Europeană prin raportare la guvernele naționale, 42% dintre cei intervievați preferând proiectul comunitar, față de 35% care s-au pronunțat în favoarea guvernelor naționale.

A șasea anexă a documentului a identificat cele mai importante 10 probleme care nu și-au găsit încă o rezolvare și care așteaptă decizia liderilor UE: un nou cadru financiar multianual (2021-2027), reforma sistemului comun european destinat celor care solicită azil în țările UE, protecția datelor personale, prevenirea diseminării online a conținuturilor cu caracter terorist, menținerea securității interne și a libertății de mișcare în spațiul Schengen, reguli moderne de taxare, reforma sistemului de asigurări sociale la nivelul UE, o mai largă deschidere a pieței comunitare.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, le-a cerut liderilor europeni să transmită un mesaj de unitate și încredere, prin adoptarea „Declarației de la Sibiu”, cu prilejul summitului din 9 mai.

Ne vom reuni la Sibiu de Ziua Europei, a scris Donald Tusk în scrisoarea publicată luni seara pe site-ul Consiliului European, pentru a discuta despre planurile strategice ale Uniunii în anii următori. În acest context, vă propun să adoptăm Declaraţia de la Sibiu, trimiţând un mesaj de unitate şi încredere în acţiunile noastre comune (…). Ca urmare a discuţiilor de la Sibiu, vom formula Agenda Strategică a UE 2019-2024, care va fi adoptată la Consiliul European din iunie. 

Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024, în viziunea Comisiei Europene

  1. O Europă care protejează: ar trebui să continuăm eforturile de consolidare a unei uniuni a securităţii efective şi reale şi să construim o veritabilă uniune europeană a apărării, astfel încât cooperarea în domeniul apărării în cadrul UE să devină regula, şi nu excepţia. De asemenea, trebuie să fim mai proactivi în gestionarea migraţiei. În acest sens, sunt necesare ample acţiuni la toate nivelurile şi o abordare reală la nivelul UE care să aibă la bază partajarea responsabilităţii şi solidaritatea între statele membre;
  2. O Europă competitivă: trebuie să actualizăm, să modernizăm şi să transpunem în practică, sub toate aspectele sale, piaţa unică. În activitatea de cercetare şi inovare trebuie să punem accentul pe tranziţia ecologică, socială şi economică şi pe provocările societale aferente. Trebuie să investim în principalele capacităţi digitale ale Europei şi să colaborăm pentru a stimula inteligenţa artificială centrată pe factorul uman, creată în Europa. Trebuie să promovăm în continuare creşterea economică şi să asigurăm o prosperitate durabilă prin aprofundarea uniunii economice şi monetare. De asemenea, trebuie să sprijinim în continuare transformarea pieţei europene a forţei de muncă, asigurând în acelaşi timp echitatea acesteia;
  3. O Europă echitabilă: trebuie să ne continuăm eforturile pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite prin Pilonul european al drepturilor sociale. De asemenea, trebuie să colaborăm cu statele membre pentru a asigura incluziunea şi egalitatea socială, inclusiv prin abordarea disparităţilor regionale, a nevoilor minorităţilor, a aspectelor legate de gen şi a provocării pe care o reprezintă îmbătrânirea populaţiei. Trebuie să susţinem şi să promovăm cu fermitate valorile comune care stau la baza Uniunii Europene, cum ar fi statul de drept. Avem nevoie de o politică fiscală echitabilă şi modernă, de servicii de sănătate de înaltă calitate, la preţuri rezonabile şi accesibile tuturor, precum şi de acces la locuinţe de calitate, eficiente din punct de vedere energetic şi abordabile ca preţ pentru toţi cetăţenii din Europa;
  4. O Europă durabilă: trebuie să modernizăm economia pentru a adopta modele de consum şi de producţie durabile. Trebuie să ne consolidăm eforturile de combatere a schimbărilor climatice şi de inversare a tendinţei de degradare a mediului. Trebuie să trecem la o economie circulară mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor prin promovarea creşterii verzi, a bioeconomiei şi a inovaţiilor durabile. De asemenea, trebuie să valorificăm la maximum potenţialul uniunii energetice prin abordarea provocărilor majore rămase, printre care se numără securitatea energetică, costurile energiei pentru gospodării şi întreprinderi, precum şi impactul asupra schimbărilor climatice;
  5. O Europă influentă: pe scena mondială, Europa trebuie să se afirme ca actor-cheie sprijinind consecvent şi cu fermitate o ordine mondială multilaterală, bazată pe norme, având în centrul său Organizaţia Naţiunilor Unite. De asemenea, dezvoltarea de relaţii solide cu ţările din imediata vecinătate, în baza unui echilibru clar între drepturi şi obligaţii, ar trebui să reprezinte o prioritate pentru UE. Un rolul consolidat al monedei euro în lume ar contribui, de asemenea, la sporirea suveranităţii economice şi monetare a Europei.

Despre autor

Florin Șperlea

Colonelul Florin Şperlea a absolvit Institutul Militar de Infanterie, Grăniceri şi Chimie „Nicolae Bălcescu” (Sibiu, 1992), Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (1996) şi a obţinut titlul de doctor în istorie al aceleiaşi universităţi, în 2003, cu o teză despre sovietizarea armatei române. A publicat mai multe volume de autor şi în colaborare, dar şi ediţii de documente.
Este redactor-şef al săptămânalului MApN „Observatorul militar” şi membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Realizează emisiunea „Prietenii muzei Clio” la postul de radio „Vocea Armatei”.

Lasă un comentariu