Cadrele militare în rezervă şi în retragere pot fi membre ale CAR-urilor constituite pe lângă unităţile militare? În ultimul timp, o astfel de întrebare ne-a fost adresată de mai multe ori, precizându-ni-se totodată că reprezentanţi ai structurilor de audit au spus, cu prilejul unor controale, că răspunsul este negativ. Pentru clarificări, am considerat necesar să aflăm punctele de vedere ale Direcţiei audit intern (DAI) şi Direcţiei generale financiar-contabile (DGFC). Au răspuns solicitării noastre colonelul Radu-Viorel Marcu, de la DAI, şi, de la DGFC, colonelul Daniel Mitu.

Casele de ajutor reciproc de pe lângă unităţile militare au fost constituite în baza a două acte normative: Decretul nr. 94/1958 şi Legea nr. 122/1996.

Deşi pare incredibil, Decretul nr. 94, din 21 februarie 1958, privind organizarea şi funcţionarea caselor de ajutor reciproc pe lângă unităţile militare din MFA şi unităţile militare şi militarizate din MAI  este încă în vigoare.

Acesta a fost emis de Consiliul de Stat și publicat în Monitorul Oficial nr. 14 din 26 martie 1958. Iniţial, prevedea că pe lîngă fiecare unitate militară din Ministerul Forţelor Armate (MApN de astăzi), respectiv pe lîngă fiecare unitate militară sau militarizată din Ministerul Afacerilor Interne, ofiţerii şi sergenţii reangajaţi pot organiza case de ajutor reciproc şi că modul de constituire şi funcţionare a acestora se stabileşte prin statutul tip aprobat de MFA, respectiv MAI.

Decretul mai prevedea, de asemenea, că CAR-urile de pe lîngă unităţile militare sau militarizate dobândesc personalitate juridică odată cu înregistrarea lor la ordonatorii de credite de care depind aceste unităţi, fără nicio altă formalitate.

Statutul precizat a fost aprobat prin ordin al ministrului, dar, în timp, au fost adoptate alte forme, prin ordinele ministrului apărării nr. 7/1972, 32/1981 şi 18/1990. Ultimul, aprobat prin Ordinul general al ministrului apărării naţionale nr. 18 din 1990 prevedea că toate CAR-urile înființate în baza Decretului nr. 94 erau obligate să adopte statutul aprobat prin ordinul general, fără a face modificări, adăugiri, ci doar clarificări.

De exemplu, se stipula că dobânda poate fi între 5 și 10%, iar fiecare CAR stabilea procentul exact. La art. 9 și 53 din statut, modificate ulterior, se stipula că pot fi membri cadrele militare permanente, adică în activitate, militarii angajaţi pe bază de contract și salariaţii civili.

Referitor la cadrele militare în rezervă, se preciza că, dacă acestea au contractat un împrumut înainte de pensionare, rămân membre CAR după trecerea în rezervă doar până la rambursarea totală a sumei.

Din verificările făcute de Direcţia audit intern reiese că, în MApN, sunt 138 de CAR-uri constituite în baza Decretului nr. 94/1958, cu 20.199 de membri.

După cum am menţionat mai sus, în MApN sunt şi CAR-uri constituite în baza Legii nr. 122, din 16 octombrie 1996, privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi al uniunilor acestora, republicată în Monitorul Oficial nr. 261, din 22 aprilie 2009.

În baza legii, funcţionează 68 de CAR-uri, cu 11.056 de membri. Acestea pot avea ca membri și pensionari militari, pentru că actul constitutiv şi statutul se depun, împreună cu cererea pentru dobândirea personalităţii juridice, la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi au sediul.

Se organizează şi funcţionează ca persoane juridice potrivit dispoziţiilor Legii nr. 122 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările ulterioare. Modul de asociere, de organizare şi funcţionare a caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor se stabileşte prin statutele proprii.

În urma verificărilor CAR-urilor constituite în baza Decretului nr. 94/1958, DAI a constatat că trebuie modificat statutul aprobat prin Ordinul general nr.18/1990. Ultima modificare a acestuia a fost în 1993.

DAI consideră că CAR-urile constituite în baza decretului pot funcționa în continuare, dar asta presupune asigurarea metodologiei și identificarea unor soluții legislative privind stabilirea persoanelor care pot fi membre CAR, clarificarea regimului documentelor care stau la baza acordării împrumutului, modificarea statutului şi punerea acestuia în accord cu legislația actuală.

De asemenea, a opinat că, prin noul statut, trebuie stabilit un număr minim de membri, ceea ce poate avea ca urmări comasarea unor CAR-uri şi înființarea unor asemenea structuri pe lângă unități nivel brigadă sau garnizoană. Totodată, trebuie stabilite concret şi structurile de control din partea MApN care pot interveni în activitatea CAR-urilor.

O altă variantă ar fi transformarea tuturor în organizații care își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 122, ceea ce ar presupune dizolvarea celor ce funcționează în baza decretului și nu doresc să se reorganizeze în baza legii sau transformarea, prin schimbarea denumirii, şi obținerea personalității juridice.

La nivelul DAI s-a făcut şi o analiză SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) privind CAR-urile constituite în baza Decretului nr. 94/1958.

Din aceasta a reieşit că punctele tari constau în: promovarea și dezvoltarea legăturilor de întrajutorare şi solidaritate între membrii organizației; participarea membrilor la luarea deciziilor; costul mai mic al unui împrumut; reîntoarcerea dobânzii la împrumuturi la fondul social al membrilor; lipsa impozitelor și taxelor; cheltuieli reduse de funcționare.

Ca puncte slabe, s-au constatat: lipsa unui control, acesta efectuându-se doar prin comisia de cenzori; număr mare de CAR-uri cu număr redus de membri; lipsa motivației pentru membrii care au sarcini și nu sunt remunerați; actele prin care sunt acordate împrumuturile nu sunt titluri executorii; împrumutul acordat trebuie rambursat în maximum 24 de luni; lipsa de programe informatice proprii; lipsa dobânzilor penalizatoare la întârzierea achitării ratelor; cei care sunt membri și cotizează, dar nu iau împrumut, nu beneficiază de o dobândă semnificativă la fondul acumulat.

Raportul încheiat de DAI, anul trecut, a fost înaintat DGFC, pentru că, inițial, Ordinul general nr. 18/1990 stabilea că șeful DGFC este împuternicit să asigure metodologia de aplicare a prevederilor statutului CAR-urilor.

În anii 2005 şi 2013, DGFC a emis dispoziţii prin care a precizat că CAR-urile se înregistrează în evidența ANAF, precum și în registrul de evidență la BNR, ca instituții financiare nebancare.

În urma constatărilor comunicate de DAI, DGFC a elaborat un proiect de modificare a Legii nr. 122/1996.

Acesta prevedea ca dispozițiile legii să fie aplicabile și CAR-urilor constituite în baza Decretului nr. 94/1958, abrogarea decretului și un termen de șase luni în care CAR-urile respective să aibă posibilitatea să pună de acord statutele proprii cu prevederile legii și să se înregistreze la judecătoria în a cărei rază de acțiune își au sediul.

Din păcate, proiectul de act normativ a fost returnat de Ministerul Finanţelor Publice, în vederea schimbării calității de inițiator a acestuia în cea de vizator, și urmează ca proiectul să-și reia procesul de avizare.

Între timp, a intrat în vigoare Legea nr. 101/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Aceasta are o prevedere care, cel puţin la prima vedere, ar trebui să clarifice lucrurile.

După art. 105, s-a introdus un nou articol, 1051: (1) Cadrele militare au dreptul de a se asocia pentru a constitui, în condițiile legii, case de ajutor reciproc care pot funcționa în spații puse la dispoziție, cu titlu gratuit și cu suportarea costului utilităților de unitățile militare.

(2) Din comisia de cenzori a caselor de ajutor reciproc, înființate potrivit alin. (1), face parte obligatoriu și un reprezentant desemnat de comandantul/șeful unității militare respective.

Conform acestor prevederi, pot fi membri CAR și pensionarii militari. Sintagma cadrele militare cuprinde toate cele trei categorii: în activitate, în rezervă și în retragere.

Numai că CAR-urile trebuie să fie constituite în condițiile legii. Decretul din 1958 nu mai poate fi considerat în concordanță cu legislația actuală, așa că singura posibilitate este constituirea CAR-urilor în baza Legii nr. 122/1996.

Despre autor

Irina Nedelcu

Irina-Mihaela Nedelcu este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Domeniile de responsabilitate: legislaţie militară, logistică şi probleme sociale.

Lasă un comentariu