În aceeași zi 11 Octombrie s. v. 1916, ora 7 seara, primesc din partea noului comandant al grupului de divizii 9 și 19 ordinul de operațiuni pentru ziua de 12 Octombrie.

Conform acestui ordin diviziile 9 și 19 urmau să ocupe chiar în acea seară o poziție de rezistență pe creasta înălțimilor puțin accidentate cari începeau dela circa 500 m sud de satul Cara murat și se întindeau în mod aproape uniform la vest și est de șoseaua națională.

Mai la nord ceva de Caramurat și nu departe de acest sat,  se afla o altă serie de înălțimi mai puțin regulate ca primele, dar mult mai dominante ca ele, și cari la trebuință ar fi putut servi ca o a doua pozițiune de rezistență. Pe contrapanta acestor înălțimi se găseau pozițiunile artileriei noastre.

Neocuparea dela început a acestor înălțimi ca principală poziție de rezistență cred că s-a făcut mai mult pentru ca să nu se lase satul în mâinile inamicului.

Diviziei 9 i-a revenit sectorul dela est, care începea la aproximativ 400 m sud-est de satul Caramurat până la inclusiv drumul ce se găsea mai la est (la aproximativ 3 km), diviziei 19 i-a revenit sectorul de la vest, până la inclusiv șoseaua Constanța – Tulcea.

General de divizie N. Mihăiescu, Amintiri și învățăminte din Războiul de Întregire a Neamului 1916-1919,Editura Universul
București,1936, pag. 59.

Despre autor

Trustul de Presă al MApN

Lasă un comentariu