Voucherele de vacanță au contribuit la creșterea substanțială a veniturilor instituțiilor de turism din România, fie că vorbim de unități de cazare, fie de agenții.

În primele șase luni ale anului în curs, angajații români au primit vouchere de vacanță în valoare de 202 milioane de euro, unitățile de cazare din industria turistică fiind pline în sezonul turistic (15 iunie-15 septembrie).

Piața voucherelor de vacanță a fost impulsionată de comenzile venite dinspre sectorul bugetar, 2019 fiind al doilea an consecutiv în care angajații de la stat primesc câte 1.450 de lei pentru a merge în vacanță. Turismul intern a primit, astfel, o gură de oxigen, lucrurile începând să se miște în această industrie care, de ani buni, dădea impresia că rămăsese încremenită în proiect.

Chiar dacă beneficiarii sunt mulțumiți de acordarea unor astfel de stimulente, există și persoane, din interiorul industriei turistice, care nu văd cu ochi buni dezvoltarea turismului intern, bazată aproape exclusiv pe vouchere de vacanță.

De pildă, Coaliția pentru Dezvoltarea României atrage atenția că plata cu vouchere de vacanță conduce la ocuparea unitaților de cazare preponderent cu turiști români, fiind îngrădit, astfel, accesul turiștilor străini la hotelurile locale.

O soluție pentru a evita aglomerarea din lunile de sezon ar fi următoarea, conform lui Dragoș Anastasiu, președinte în coaliția sus-amintită: tichetele de vacanță să fie valabile doar în extrasezon, în lunile în care litoralul și stațiunile montane nu sunt ocupate cu turiști români.

În acest mod, locurile din spațiile de cazare nu se vor mai epuiza în sezon, rămânând hoteluri libere și pentru turiștii străini care, momentan, nu mai găsesc locuri disponibile din cauza românilor cu vouchere.

România a avut 2,8 milioane de turiști străini în 2018, o creștere de 1,3 % față de anul precedent. Ținând cont că 2018 a fost primul an în care bugetarii au primit vouchere de vacanță, cifrele îl contrazic pe Dragoș Anastasiu.

E aproape cert că o asemenea măsură nu poate fi implementată, iar problema absenței turiștilor străini din România nu credem că își va găsi rezolvarea în acest mod. De pildă, ar trebui ca unitățiile de cazare de pe litoral să găsească soluții pentru a deveni atractive turiștilor și în afara sezonului estival. Esențial este ca imaginea litoralului românesc să nu te ducă cu gândul doar la lunile de vară, iar restul anului să-ți dea impresia de pustietate.

Există mulți turiști străini care nu caută neapărat agitația și arșița verii, ci resorturi care să fie adevărate oaze de relaxare, locuri care să îi țină departe, măcar pentru o perioadă, de agitația cotidiană a marilor orașe. Mizând pe investiții în astfel de facilități, cu siguranță, hotelierii români vor atrage atenția turiștilor străini și în afara sezonului estival.

Personalul militar și civil din structurile MApN beneficiază, și în acest an, de decontarea serviciilor turistice, în limita valorică de 1.450 de lei. În plus, față de anul trecut, nu mai există obligativitatea ca personalul să beneficieze de decontarea serviciilor doar pe timpul concediului de odihnă. Dacă suma este cheltuită atunci când personalul nu se află în concediul de odihnă, aceasta va fi impozitată
cu 10%.

O altă noutate este reprezentată de faptul că nu mai există limitarea prevăzută anul trecut, respectiv efectuarea concediului de odihnă până la 30 noiembrie.

Despre autor

Liviu Anghel

Lasă un comentariu