Secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi calitatea vieţii personalului, Mihai Dan Chirică, l-a reprezentat pe ministrul apărării naționale la audiențele din luna iulie.

Transferul în MApN a constituit doleanța mai multor petenți care au solicitat audiență la ministrul apărării naționale. În cazul cadrelor militare din alte instituții, transferul la MApN se face prin ordin al conducătorului instituției din subordinea căreia se pleacă, la cererea ori cu acordul ministrului apărării naționale.

În cazul personalului civil, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, s-a prevăzut posibilitatea  ocupării prin transfer a unui post vacant în sistemul bugetar. Condiția este ca transferul să se realizeze de pe un post, tot din sistemul bugetar, similar sau echivalent.

După apariția legii, Direcția generală management resurse umane din MApN a emis chiar o dispoziție în care se precizează detaliat modul cum se poate face transferul, la cerere sau în interesul serviciului.

Pentru transferul la cerere, după obţinerea aprobării de la ordonatorul de credite, comandantul/şeful unităţii militare angajatoare ia măsuri pentru asigurarea publicităţii postului, iar persoanele interesate depun cereri. Dacă sunt mai multe solicitări, care vizează acelaşi post, unităţile militare angajatoare organizează un interviu de selecţie.

În vederea realizării efective a transferului la cerere, comandantul/şeful unităţii militare angajatoare solicită în scris, conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, transferul persoanei care a fost selectată.

O persoană venită în audiență a prezentat faptul că, aflând că într-o structură a MApN există un post similar cu acela pe care îl ocupa în altă instituție, a solicitat transferul. Nu i s-a răspuns dar, de doi ani, nici postul nu a fost ocupat.

Abia în luna mai a acestui an, forul de conducere al structurii unde voia să se transfere a decis ca postul să fie ocupat prin concurs. O procedură legală, pe care nici măcar ministrul nu o poate invalida, deși, ca timp, va dura mai mult.

Prin urmare, persoanei venite în audiență i s-a recomandat să urmărească publicarea anunțului și, dacă îndeplinește condițiile, să se înscrie la concurs.

Un cadru militar care nu are locuință poate fi cazat împreună cu familia într-un cămin militar doar pe perioada când este în activitate. După trecerea în rezervă, cadrele militare pot fi cazate în asemenea spații doar ocazional.

Un subofițer în rezervă, aflat într-o situație socială dificilă, a solicitat ministrului apărării naționale aprobarea de a locui în cămin împreună cu soția și copilul, pentru că nu își permite achitarea unei chirii. Pentru că spațiul respectiv intră în renovare și reabilitare, iar clădirea va fi debranșată de la utilități, toate persoanele care locuiau în cămin au fost notificate și s-au mutat. Cu excepția subofițerului care a venit în audiență.

Deși MApN nu mai are vreo responsabilitate, s-a căutat o soluție care să-l ajute. I s-a oferit alt spațiu de cazare, dar petiționarul l-a refuzat, pe motiv că suprafața este prea mică. Și conducerea administrativă locală i-a oferit un spațiu, dar l-a refuzat și pe acela, motivând că, pentru a face curățenie, ar trebui să investească foarte mulți bani pe care, de fapt, nu-i are.

Altă situație prezentată secretarului de stat Mihai Dan Chirică a avut ca obiect grupele de muncă pentru salariații civili.

În anul 1990 a fost emis Ordinul nr. 50 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. Acesta a fost abrogat odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Numai că, în anii 90, schimbările legislative frecvente au generat și multe nereguli în gestionarea resursei umane.

În cazul civililor, dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locuri de muncă și activități ce se încadrau în grupele I și II de muncă se făceau pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă. Este adevărat însă că, uneori, documentele respective nu au fost completate corect. Cum la fel de adevărat este și că, din această cauză, unele persoane au avut de suferit, fără a fi vinovate cu ceva.

Documente doveditoare ar fi, că doar registrele cu ordinele de zi pe unitate se păstrează în arhive. Trebuie însă să existe nu numai bunăvoință, ci și disponibilitate, nu doar răspunsuri seci, de genul nu se mai poate face nimic.

Despre autor

Irina Nedelcu

Irina-Mihaela Nedelcu este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Domeniile de responsabilitate: legislaţie militară, logistică şi probleme sociale.

1 comentariu

  • Stimata doamna Irina Nedelcu de ce nu scrieți și faptul că am un copil autist de 4 ani iar audiența a fost o bătaie de joc la adresa mea după ce am avut și accident cu mașina în dimineața zilei de 4 iulie ?.Scrieți va rog toate datele altfel ele oricum vor ajunge in presa civilă să vadă o tara întreaga cum Armata își aruncă militarii în stradă bolnavi cu copii bolnavi.Specificati că doar terapia ABA a băiețelului meu costă 5000 de lei lunar detalii pe care i le-am prezentat Domnului Secretar de stat Mihai Dan Chirica și care nu prea l-au interesat.

Lasă un comentariu