Bundeswehr, forțele armate ale celui mai mare și mai bogat stat al Uniunii Europene, se confruntă, de câțiva ani, cu o gravă problemă privind capacitatea operațională. Într-un raport anual, publicat luna aceasta, comisarul parlamentar pentru forţele armate, Hans-Peter Bartels, susține că reforma armatei germane nu a făcut progrese reale. Iar cauzele, problemele şi posibilele soluţii sunt cunoscute de multă vreme.

Germania a alocat, în anul 2018, un buget de 38,5 miliarde de euro pentru apărare și aproximativ 45 de miliarde, în 2019. Cu toate acestea, sumele sunt insuficiente nu numai pentru nevoia de personal, ci și pentru noile achiziții, dar și pentru întreținerea și menținerea în stare operațională a tehnicii de luptă existente. De la sfârşitul Războiului Rece, efectivele armatei germane au fost reduse treptat pe parcursul mai multor ani: în ziua reunificării Germaniei, în 1990, Bundeswehr număra 585.000 de militari. În 2016, Ministerul apărării a oprit reducerea efectivelor şi, de atunci, necesarul de personal a fost revizuit şi adaptat în mod regulat. Se preconizează ca forţele armate germane să crească de la 180.000, în prezent, până la 203.000 de militari activi, în 2024.

După Războiul Rece, guvernele de la Berlin nu au considerat apărarea o prioritate. Dar, chiar și așa, nu există nicio scuză pentru problemele care au ieșit la iveală în ultimii ani. A devenit anecdotică situația reală din anul 2014, la un exercițiu NATO din Norvegia, când contingentul german a folosit cozi de mături vopsite, montate pe blindate, pe post de arme. O altă situație, jenantă pentru Bundeswehr, s-a petrecut în anul 2019, odată cu preluarea conducerii forței de intervenție rapidă a NATO (Very High Readiness Joint Task Force), la care se angajase să participe, pe lângă aproximativ 4.000 de militari, cu 44 de tancuri Leopard 2 și 14 transportoare blindate Marder. Cu toate acestea, armata germană a putut furniza atunci doar nouă tancuri și trei transportoare.

Documente interne ale forțelor armate germane, publicate în presa locală și preluate apoi de cea internațională, arată o imagine aproape dezastruoasă. Astfel, avioanele Eurofighter și Tornado, împreună cu flota de elicoptere de transport, sunt operaționale în medie, patru luni pe an, restul timpului fiind alocat pentru reparații și mentenanță. De asemenea, în ceea ce privește fregatele din clasa F-125 Baden-Württemberg, s-au întregistrat întârzieri nepermise.

După ce, în anul 2016, într-un final, primul vas a intrat în teste pe mare, Ministerul apărării de la Berlin a refuzat să-l ia în primire, pentru că s-au constatat probleme cu radarul, ignifugarea rezervoarelor de combustibil și computerul central. De asemenea, au fost constatate probleme serioase de proiectare, care o făceau practic inoperabilă (lipsa sonarelor și lansatoarelor de torpile). Rezolvarea acestora a durat până în iunie 2019, când prima fregată modernă a devenit operațională.

În noiembrie 2019, doar opt din cele 53 de elicoptere de atac Tiger și 12 din cele 99 de elicoptere de transport NH-90 erau operaționale. La mijlocul anului 2018, potrivit raportului comisiei parlamentare de apărare, doar trei din cele 15 avioane de transport A400 și 105 tancuri din cele 224 de Leopard 2 erau operaționale. Situația era și mai gravă în rândul forțelor aeriene: erau operaționale doar 10 din cele 128 de Eurofighter Typhoon și 26 din cele 93 de aeronave Tornado.

Din această cauză, statul german s-a aflat în imposibilitatea asigurării obligațiilor ce îi reveneau în cadrul Alianței Nord-Atlantice, printre care se număra și menținerea în stare de alertă a 82 de avioane de luptă. În ceea ce privește submarinele, niciunul dintre cele șase nu era operațional: unul suferise un accident, trei se aflau în șantiere pentru lucrări de reparații și mentenență de lungă durată, iar două era andocate într-unul dintre porturile militare, pentru reparațiii minore.

Date fiind costurile enorme pe care le suportă contribuabilii germani pentru forţele lor armate, Bundeswehr-ul ca întreg este în mod notabil abia operaţional. Alte armate de dimensiuni comparabile au un raport mai bun în ceea ce priveşte personalul militar necesar pentru a susţine şi aproviziona un soldat combatant, se precizează în raportul comisarului parlamentar pentru forţele armate, Hans-Peter Bartels.

Oficialul este de părere că aceleaşi preocupări privind armata germană apar din nou: prea puţin echipament, prea puţin personal şi prea multă birocraţie. În prezent, Bundeswehr are probleme și cu acoperirea cu personal, peste 20.000 de posturi fiind vacante. În privința echipamentului, Ministerul apărării de la Berlin recunoaște că, până în prezent, nu a fost posibilă ameliorarea semnificativă a gradului de pregătire pentru desfăşurarea sistemelor majore de armament. De asemenea, un alt motiv de preocupare îl constituie procesul de achiziții foarte lent.

Potrivit anunțurilor oficiale, bugetul militar al Germaniei pentru 2020 se va ridica la 50, 25 miliarde de euro. Suma anunţată reprezintă 1,42% din produsul intern brut al țării, cifră care aduce Berlinul mai aproape de angajamentele sale internaţionale şi de ținta de 2% din PIB prevăzută de NATO pentru alocări bugetare în domeniul apărării. Germania ar putea îndeplini ținta asumată la nivelul Alianței Nord-Altantice la orizontul anului 2031, cu șapte ani peste limita termenului convenit de aliații NATO pentru anul 2024. Preşedintele american Donald Trump a acuzat în mod repetat Berlinul că nu şi-a îndeplinit obligaţia de a atinge obiectivul de cheltuieli al Alianței.

Despre autor

Marius Bâtcă

Lasă un comentariu