Cultură

Cât de stresați suntem?

Auzim tot timpul lucruri legate de stres. Diferite boli asociate cu îngrășarea, slăbirea, depresia și multe altele sunt atribuite stresului.

Auzim și de vindecări miraculoase, de refacerea bruscă a organismului, de posibilitatea unei vieți minunate în cazul în care am reuși să ne ținem departe de el.

Se invocă, de multe ori, și unii chiar cred acest lucru, în ciuda statisticilor, că bunicii noștri trăiau mai mult și mai bine pentru că nu aveau atât stres.

Așadar, stresul este peste tot. Omniprezent în viețile noastre. Din cauza lui ne schimbăm mașina, serviciul, nevasta, țara, viața.

Mai mult, peste tot, în supermarket, în parc și, în cantități impresionante în trafic, avem impresia, ori chiar mai mult decât o impresie, că primim cu prisosință doze de stres.

Există colegi care ne stresează, șefi așijderea, situații reale sau ipotetice.

Ce efecte poate avea stresul pe termen lung, cum îl recunoaștem, cum ne protejăm și cum putem lupta împotriva lui sunt teme care depășesc cu mult granițele uzului comun, preocupându-i într-o mare măsură pe specialiști.

Se discută la nivel academic despre scăderea duratei medii de viață a populației din SUA în raport cu alte țări dezvoltate, stresul fiind una dintre cauzele principale.

Mai mult, această afecțiune este tratată, în multe situații, cu droguri, alcool și chiar cu o soluție pretins salvatoare, sinuciderea.

Și cum meseria de militar ocupă un loc fruntaș în topul celor mai stresante ocupații din lume, cercetarea stresului în armată este o temă de mare interes.

În acest context apare și lucrarea în două volume Stresul în armată. Analiza conceptuală a climatului organizațional și a satisfacției în muncă.

Autoarea studiului, Iuliana Guiță-Alexandru, este o cercetătoare cu o bogată experiență în lumea militară, care a consiliat și a asigurat sprijin psihologic unui număr mare de angajați din organizația militară și din afară.

Așadar, lucrarea de față se adresează atât specialiștilor, cât și militarilor preocupați de comportamentele umane în situații de stres și aduce în lumină ideea că, uneori, metodele de luptă cu stresul stau la îndemâna noastră, iar punctul de plecare în combaterea acestui fenomen este recunoașterea factorilor de stres și a faptului că, așa cum spune autoarea, de cele mai multe ori, cauza instalării stresului se află în noi înșine.

Despre lucrarea Iulianei Guiță-Alexandru, prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, semnatara recomandării de lectură de pe coperta a IV-a a volumului, spune că este necesară în actualul context geopolitic tot mai turbulent.

Autoarea preia principalele instrumente analitice puse la dispoziție de teoriile referitoare la motivarea resurselor umane și satisfacția în muncă, pentru a analiza, cu nuanță și profunzime, un fenomen de care suntem mai puțin conștienți stresul în armată.

Iuliana Guiță-Alexandru, Stresul în armată. Analiza conceptuală a climatului organizațional și a satisfacției în muncă, Editura Tritonic, București, 2018.

Despre autor

Constantin Mireanu

Maiorul Constantin Mireanu este jurnalist militar şi abordează genuri de presă precum interviul, reportajul de presă scrisă şi de televiziune, filmul documentar şi de ficţiune. A obţinut premii la festivaluri de profil, naţionale şi internaţionale. Pasionat de cinematografie, jurnalism cultural şi de fotografie, Constantin Mireanu este absolvent al Masteratului Societate, Multimedia, Spectacol din cadrul Şcolii Doctorale „Spaţiu, Imagine, Text, Teritoriu”, un program al Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii de la Universitatea din Bucureşti.

Lasă un comentariu