Într-un reportaj recent difuzat, televiziunea publică germană ZDF prezintă viaţa grea a lucrătorilor est-europeni, plătiţi cu salariul minim în Germania. Multora nu li se plătesc orele suplimentare efectuate, din varii motive, în timp ce alţii sunt nevoiţi să-şi găsească mai multe locuri de muncă, unde prestează cu ora.

Televiziunea a ales să protejeze identitatea celor intervievaţi, astfel că numele şi naţionalitatea acestora sunt fictive. Martin, despre care se spune că e bulgar (putând fi de oriunde din estul Europei), lucrează de trei ani în Germania, ocupând un post de curier. Ziua sa de muncă începe la patru dimineaţa. Locuieşte, în acelaşi bloc, alături de alte 11 persoane din estul Europei. Pentru camera pe care o împarte cu alţi doi colegi plăteşte, lunar, 350 de euro.

Niciodată nu ştie dacă ziua de muncă va avea zece sau 12 ore. Asta depinde de numărul pachetelor pe care le are de livrat. Timpul în care se efectuează încărcarea pachetelor în maşină, nu este plătit, contorizarea timpului de lucru începând din momentul în care pachetele sunt încărcate şi se pleacă la drum. În ziua în care televiziunea l-a intervievat, Martin avea de livrat 227 de pachete, la 169 de adrese. Dacă la o adresă nu este găsit nimeni, curierul este obligat să caute un vecin. Această operaţiune necesită timp. Trebuie să vorbeşti cu vecinii şi să laşi un bilet pe uşă. Asta mai ia încă 10 minute. La 100 de clienţi de acest fel, se adună 1.000 de minute, aproape 16 ore, spune Martin.

Martin este nevoit să mănânce pe fugă, în timpul programului, pentru că nu are timp de pauză de prânz. Munca sa implică şi depunerea unui efort fizic consistent. Unele pachete cântăresc şi 30 kilograme. Pentru toate acestea, la finalul lunii, Martin primeşte o sumă brută de 1.500 de euro. Netul lunar trece puţin peste 1.000 de euro.

Martin este unul dintre cele 4,1 milioane de muncitori din Germania care muncesc aproape toată ziua pe salarii de mizerie. Aceasta problemă atinge fiecare al cincilea muncitor din Germania. Numărul celor care lucrează zi-lumină creşte de la an la an. În afară de asta, creşte numărul lucrătorilor part-time şi al celor care desfăşoară activităţi independente. Plăţile minime pe ora de lucru, stabilite prin lege, se actualizează la fiecare doi ani. În 2019, o oră de muncă era remunerată cu suma brută de 9,19 euro, iar în 2020 a crescut la 9,35 de euro.

ZDF aminteşte că, în piaţa muncii, sunt des întâlnite abuzurile din partea angajatorilor, multe având un numitor comun: nu toate orele muncite sunt plătite. O altă formă de abuz este înregistrarea muncitorilor cu norme parţiale de lucru, deşi aceştia prestează cu normă întreagă. Angajatorii plătesc astfel contribuţii sociale şi impozite mai mici, restul sumelor fiind plătite angajatului la negru. Cei mai afectaţi de aceste practici sunt muncitorii din industria construcţiilor şi cea a serviciilor. Aproape trei milioane de rezidenţi ai Germaniei sunt nevoiţi să aibă două sau mai multe locuri de muncă.

Diana, un alt personaj ales de ZDF pentru interviu, este casieră într-un supermarket unde lucrează doar 12 ore pe săptămână. Pentru a face economii, magazinul suplimentează numărul lucrătorilor doar în perioadele aglomerate. Munca cu ora este des întâlnită în Germania, fiind practica favorită a angajatorilor. Aceştia recurg la ea pentru a economisi sumele datorate drept contribuţii sociale şi alte taxe pe salarii.

Peste 15 milioane de oameni lucrează cu ora în Germania. Numărul acestora s-a dublat în ultimii 20 de ani. Ziua de lucru a Dianei începe la 6 dimineaţa. Prima dată merge să curețe în casa unui bătrân. Asta îi ia două ore. După aceea, munceşte câteva ore la supermarket, iar apoi se îndreaptă către al treilea loc de muncă, un fast-food. Aici trudeşte, lunar, în jur de 50 de ore, pentru fiecare ceas lucrat primind o sumă brută de 9,50 euro.

Conform datelor Institutului German de Statistică, aferente anului 2017, 15,5 milioane de locuitori ai Germaniei erau ameninţaţi de sărăcie sau izolare socială. Asta înseamnă 19% din populaţie. Media în Europa este de 22,5 la sută.

Despre autor

Liviu Anghel

Lasă un comentariu