Intensa mediatizare a  crimelor de la Caracal și impactul emoțional, provocat de acestea, au fost mană cerească pentru propaganda rusă. Profitând din plin de situație, tovarășii de la Sputnik au aplicat strategia maskirovka și au lansat în mod constant pe piață teorii fantasmagorice despre Deveselu și prezența militară americană.

Rețele pentru americani? Detalii inedite legate de Deveselu, prețuri în Caracal și… Natașa; FBI, invitat la Caracal. Presa a avut dreptate: americanii sunt implicați!; Armata SUA, lovită oficial: agresiuni sexuale. Un mic trafic de influență la București; Klemm, obligat să explice public: E o legătură între americani și scandalul Caracal?; Ambasada SUA – gaz pe foc în scandalul Caracal și al suspiciunilor legate de baza Deveselu – acestea sunt doar câteva dintre titlurile unor articole propagandistice publicate de jurnaliștii cu epoleți rusești pe sub tricou, de la Sputnik.

Legăturile apărute în spațiul public din România între cazul tragediei de la Caracal și baza de la Deveselu au fost publicate inițial în Gazeta Nouă, din Olt. Informația  a fost preluată rapid de propagandiștii de la Sputnik, la 27 iulie, sub titlul: Presupusul criminal, suspect de trafic de persoane pentru soldații NATO de la Deveselu.

Zilele următoare, informația a fost rostogolită și de alte publicații și televiziuni, devenind subiectul preferat al unor jurnaliști și analiști, dintre care cel mai mult s-a remarcat Ion Cristoiu.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a dezmințit oficial informația potrivit căreia Gheorghe Dincă ar fi fost cercetat într-un dosar pentru că oferea fete militarilor americani din Deveselu. De asemenea, surse din interiorul anchetei privind uciderea Alexandrei Măceșanu au declarat, pentru Europa liberă, că nu există indicii referitoare la implicarea unor soldați americani de la baza militară de la Deveselu în cercetările din cazul Caracal.

Mai mult chiar, la 2 august, într-o pagină de internet cu profil economic, profit.ro, a apărut un articol care a citat pentru prima dată informații dintr-un proces deschis de DIICOT Olt, în 2012, despre fapte săvârșite în 2011. Articolul era anunțat ca exclusivitate menită să explice cum a funcționat dezinformarea, însă a trecut neobservat și nu a fost citat de media mainstream din România.

Există în dosar interceptări telefonice, declarații ale victimelor, complicilor și ale martorilor. Sunt și trei referiri la cetățeni străini, austrieci și americani, care apar în declarațiile a două dintre minorele exploatate, iar cea de-a treia mențiune este din declarațiile părinților uneia dintre aceste două fete. În orice caz, din documentele DIICOT și de la instanță nu reiese implicarea militarilor americani. Între timp, mai multe site-uri cunoscute au popularizat teoria Dincă-trafic minore-Deveselu, care fusese dezmințită de DIICOT.

Chiar și în aceste condiții, propaganda rusă și-a continuat campania de fake news. La 12 august, Libertatea a prezentat o anchetă în care afirma din titlu că militarii de la Deveselu au fost scăpați de DIICOT.

Informațiile referitoare la faptele din 2011 au fost preluate de presa din România prin citare, fără minime verificări. În această situație a fost ignorată aproape cu desăvârșire și intervenția lui Cristian Diaconescu, ministru de externe în 2012 și consilier prezidențial între 2012-2014, care a afirmat că, în acea perioadă, scutul de la Deveselu era abia în etapa amenajării, iar că în octombrie 2013 nu era picior de american la Deveselu!

La 13 august, Sputnik publică noi materiale în care amestecă informațiile seci prezentate de Libertatea cu diverse teorii fantasmagorice și care țin de teoria conspirației.

Așa cum demonstram ieri, dovezile prezentate în ultimele zile, inclusiv mărturii clare, indică o nouă direcție și dă un nou sens anchetei de la Caracal – existența unei rețele, căreia și Alexandra și Luiza i-ar fi fost victime și poate și ucise la ordin sau poate datorită prostiei ori demenței criminale a lui Gheorghe Dincă. Deci, vorbim de rețea, cu ramificații internaționale și, evident, NU poate fi ocolit învecinatul Deveselu. Nu numai datorită posibilei (nu sigurei!) implicări a militarilor americani – cât mai ales a „ultra-supravegherii” zonei de către serviciile române și americane, scria Sputnik, sub semnătura lui Dragoș Dumitriu.

De la începutul scandalului, varianta în limba română a agenției propagandistice Sputnik.md a publicat peste 130 de articole despre cazul Caracal. Începând cu 28 iulie, site-ul finanțat de Moscova a adunat speculațiile sau articolele apărute în presă despre rețelele anterioare de trafic de minore, le-a amestecat și le-a legat de militarii de la Deveselu.

Un fapt extrem de elocvent în demontarea campaniei de dezinformare lansată de propagandiștii de la Sputnik este și intervenția celor de la EU vs Disinfo, inițiativă oficială la nivelul Uniunii Europene.

Specialiștii în comunicare de la Serviciul European de Acțiune Externă al UE susțin că informațiile diseminate de propaganda rusă, potrivit căreia autorul crimelor de la Caracal era parte a unei rețele care furniza fete pentru militarii americani de la Deveselu, reprezintă o nouă încercare de a manipula și a interpreta în mod eronat rolul sistemului de apărare antirachetă și personalul acestei facilități.

Experții de la EU vs Disinfo susțin că această metodă, în care presa prorusă utilizează informații false pentru a discredita trupele NATO, a mai fost folosită în cazul unei povești false privind un viol comis în Lituania de un militar german, în 2016.

Conceptul scutului antirachetă al NATO reprezintă o acţiune proporţională cu ameninţările actuale şi respectă toate angajamentele internaţionale, inclusiv Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare. În această situație, orice încercare a Federaţiei Ruse de a nega acest lucru constituie o dezinformare şi o încercare de a distrage atenţia de la acțiunile agresive ale statului rus.

Sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, din care facilitatea de la Deveselu este parte integrantă, nu s-a modificat şi se regăseşte în toate declaraţiile finale ale summiturilor aliate din ultimii ani. În ciuda acestei realități, la începutul anului, ministerul rus al apărării a cerut SUA să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România.

De asemenea, trebuie remarcat că seria de atacuri s-a întețit, începând cu luna aprilie a acestui an, ca urmare a anunțului Ministerului Apărării Naționale privitor la faptul că sistemul antirachetă Aegis Ashore, instalat în cadrul Bazei Militare 99 Deveselu, va parcurge un proces de actualizare, planificat anterior, în conformitate cu deciziile adoptate la nivel NATO şi cu acordul bilateral încheiat între România şi Statele Unite ale Americii. Cu această ocazie, SUA au desfăşurat temporar, în România, sistemul de apărare antirachetă THAAD (Terminal High Altitude Area Defense).

Cum ne ferim de fake news

 Aproape nouă din zece persoane (86%) au crezut cel puțin o dată o informație falsă (infox) apărută mai ales în rețelele sociale, spune un titlu îngrijorător, apărut recent în Agerpres. Agenția citează un sondaj de opinie realizat la solicitarea unui think-tank canadian, în 25 de țări.

Fără îndoială că, dintre toate conceptele de manipulare a maselor, fake news stârnește, în prezent, cel mai mare interes. Probabil pentru că este cel mai nou, evidențiat prin intermediul internetului. Dar și pentru că, după cum reiese din sondajul citat, puțini sunt aceia care au scăpat de infox, așa cum francezii preferă să le spună știrilor false.

Vă punem la dispoziție, așadar, un mic ghid pentru depistarea și demontarea știrilor false:

Citește toată știrea! Titlurile pot fi capcane pentru a obține audiență. Este bine să afli toată povestea, așa că trebuie să deschizi și să verifici și sursele citate.

Verifică sursa articolului! Nu trebuie să cazi în capcana poveștii. Mai bine te interesezi despre site-ul/publicația, care a lansat informația. Contează și cine este proprietarul.

Caută autorul! Informează-te despre autor. Este credibil? Există în realitate?

Ce dovezi există? Vezi dacă informația oferită este susținută din alte surse.

Verifică data! Unele publicații reiau știri vechi, irelevante pentru evenimentele curente.

Poate fi o glumă? Dacă este gogonată, ar putea fi o satiră. Verifică sursa și autorul, ca să fii sigur.

Nu fi părtinitor! Gândește-te dacă propriile convingeri și prejudecăți îți pot influența percepția.

Întreabă un expert! Informează-te și la bibliotecă sau consultă un site specializat în verificarea faptelor.

Despre autor

Marius Bâtcă

Lasă un comentariu