Caporalul Nicuşor Lăcătuş, sanitar la Baza 71 Aeriană General Emanoil Ionescu de la Câmpia Turzii, este un om cu un suflet mare și sensibil. Dragostea de ţară, pentru muzică și frumos, pentru ajutorarea copiilor, în ample acțiuni de voluntariat, se îmbină în mod fericit în viaţa sa.

Viața l-a încercat de mic pe caporalul Nicușor Lăcătuș. A fost crescut la orfelinat, iar de ani buni face adevărate minuni în municipiul Câmpia Turzii. Modest, dar cu un suflet imens, a știut să întoarcă societății și celălalt obraz. I-a fost greu, a strâns din dinți și s-a luat la trântă cu toate problemele vieții. Singurii care l-au ajutat au fost cei de la Fundaţia Ion Raţiu din Londra, care i-au procurat aparatura necesară pentru activităţile pe care le desfășoară.

Caporal Nicușor Lăcătuș, „Omul anului 2010”.
Foto: Adela Oltean

Astfel, pe lângă munca de voluntariat, cu rezultate importante, Nicuşor pregăteşte zeci de artişti la Palatul Copiilor din Câmpia Turzii, pe care i-a lansat în concursuri din ţară şi străinătate. Și nu o face singur, ci împreună cu prieteni dragi.

Sunt copilul născut prematur, la Stolna, al primarului comunei Săvădisla de acum 48 de ani. Toate circumstanţele au contribuit la trimiterea mea la Casa de Copii din Cluj. În orice caz, mama nu avea posibilităţi pe atunci să mă crească, iar bunica era bolnavă. De la Casa de Copii din Cluj am ajuns la Prundu Bârgăului, unde am rămas până la vârsta de şase ani. Eram acolo, într-o fostă unitate militară, vreo cinci mii de copii, comasaţi, cu toţii originari din zona Ardealului.

La câțiva ani după invadarea Cehoslovaciei de ruşi, în 1968, instituţia respectivă a redevenit unitate militară şi noi am fost trimişi care încotro, iar eu am ajuns la Casa Copilului din Câmpia Turzii, își amintește caporalul Lăcătuș.

Aici a avut parte de un personal calificat şi surprinzător de bun pentru acele vremuri, în frunte cu directorul Eugen Rusu. Acesta a fost cel care a ştiut să ţină la rigoarea disciplinei. Cei mai mulți din aceia aflați sub îndrumarea sa au urmat cariere onorabile. A fost coleg cu şeful ISU Timişoara, altul a ajuns şeful gărzii guvernului, altul este consilier local. Din acea perioadă, mai are doar o fotografie cu el.

Îşi satisface stagiul militar abia la 24 de ani, la Baza 71 Aeriană, după ce autorităţile i-au rătăcit actele de la Prundu Bârgăului. Paradoxal, pentru el, acest lucru a reprezentat un avantaj. Pentru că aceia din contingentul său au fost cu toţii militari în perioada Revoluţiei din decembrie 1989 şi au trecut prin momente extrem de grele.

Din 1995, este încadrat sanitar la Baza 71 Aeriană. Este căsătorit și are o fată. Punctul său forte îl reprezintă voluntariatul. Pentru munca, sacrificiile și devotamentul său exemplar, a fost desemnat, în 2010, Omul Anului pe Statul Major al Forțelor Aeriene.

Pentru Nicușor, muzica a reprezentat dintotdeauna o pasiune. Face parte de 34 de ani din fanfara municipiului Câmpia Turzii, dar a colaborat şi cu diverse alte trupe, cea mai importantă fiind formaţia clujeană de jazz Gaio, a profesorului Ştefan Vannai. În anul 2017, a fost desemnat cetăţen de onoare al municipiului Câmpia Turzii de primarul Dorin Lojigan, în prezenţa a numeroase oficialităţi.

Între datoria față de țară și cea față de muzică este o similitudine, spune Nicușor. Amândouă izvorăsc din adâncul sufletului. În calitate de instrumentist al fanfarei Promenada a Palatului Cultural Ionel Floașiu din Câmpia Turzii, de fiecare dată când cânt muzică patriotică sau marșuri de defilare, la ceremoniile pe care administrația locală le organizează, mă cuprinde un puternic sentiment patriotic.

Foto: Adela Oltean

Întotdeauna și-a dorit să se autodepășească. Crede că a și reușit. La locul de muncă își îndeplinește cu brio sarcinile care îi revin. Cea mai mare provocare în efortul lui de voluntariat a fost să învețe un copil, care suferă de balbism (o perturbare a elocuțiunii), să cânte la trompetă. După doi ani de studiu, l-a predat Liceului de Muzică Sigismund Toduță din Cluj. Nicușor, copilul de altădată cu o copilărie nefericită, dorește să facă alți copii fericiți.

Cea mai mare realizare a copiilor a fost participarea, în 2005, la un festival destinat copiilor străzii în Varșovia. De asemenea, în 2017, a fost participarea unei fetițe la emisiunea Românii au talent, unde aceasta a cântat canto clasic și a fost foarte aproape de finală. De atunci și până acum, optica mea în ceea ce privește performanța unui copil s-a schimbat radical. Provocarea pentru mine nu este atunci când lucrezi cu un copil care este nativ muzical, îl șlefuiești puțin și spui uite ce talentat e acest copil. Este altceva pentru mine atunci când lucrez cu un copil cu probleme, cu care nouă din zece profesori nu ar lucra. Eu muncesc cu acești copii, îi aduc la un nivel la care părinții sunt mulțumiți și le dau încredere în sine că și ei pot fi integrați în grup, a spus caporalul Lăcătuș.

Pentru viitor, Nicușor își dorește să poată realiza, prin voluntariat, cât mai multe activități în beneficiul copiilor și al comunităţii în care trăiește. Performanţele celor mici pe care îi instruieşte, aprecierea comandanţilor, a colegilor din Baza 71 Aeriană, dar şi sprijinul comunităţii locale au determinat un om simplu să-și depășească propriile limite. Așa cum, la rândul lui, știe și poate să le ghideze pașii altora pentru a se redescoperi pe ei înșiși.

Maistru militar clasa a III-a Adela Oltean

Despre autor

Lucian Irimia

Lasă un comentariu