Ministrul apărării naţionale, Gabriel Leş, şi şeful Statului Major al Apărării, general Nicolae Ciucă, au participat vineri, 18 ianuarie, la ceremonia dedicată sărbătoririi împlinirii vârstei de 100 de ani de către contraamiralul (ret) Mircea Caragea.

În cadrul evenimentului, care a fost organizat la Palatul Cercului Militar Naţional din Bucureşti, contraamiralului Mircea Caragea i-a fost conferit, din partea preşedintelui României, Ordinul Virtutea Maritimă în grad de Ofiţer cu însemn de pace.

Distincţia a fost acordată în semn de apreciere pentru importantele servicii militare aduse României în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, pentru vitejia şi spiritul de sacrificiu de care a dat dovadă contraamiralul în retragere Mircea Caragea de-a lungul întregii sale cariere militare, precum şi pentru exemplara sa conduită civică.

În cuvântul său, ministrul apărării naţionale a subliniat faptul că este impresionat de cariera bravului veteran, apreciind modul în care acesta şi-a dedicat viaţa ţării, mării şi marinei militare.

Aceste virtuţi ar trebui să devină modele pentru noi toţi, aşa cum erau şi în urmă cu 100 de ani, când a fost făurită România Mare, a concluzionat ministrul Leş.

Contraamiralul în retragere Mircea Caragea este singurul marinar în viaţă care a participat la primul marş de instrucţie al Navei-Şcoală Mircea, desfăşurat în anul 1939.

Mircea Caragea s-a născut la data de 18 ianuarie 1919, în comuna Şelari, judeţul Dâmboviţa. A urmat cursurile Liceului Militar Dimitrie Sturza şi, pentru că iubea marea, în anul 1938 s-a hotărât să urmeze cursurile Şcolii Navale Mircea cel Bătrân din Constanţa.

După absolvire, prima funcţie pe care a îndeplinit-o a fost cea de ofiţer cu artileria la bordul Canonierei Eugen Stihi, iar în timpul celui de Al Doilea Război Mondial a participat la Operaţiunea 60.000, cea mai mare acţiune militară maritimă executată de Marina Militară română pentru evacuarea trupelor combatante şi a civililor români din Crimeea.

De-a lungul carierei, a îndeplinit numeroase funcţii la bordul navelor, dar a fost şi comandant al portului militar Hârşova (1944-1945), precum şi profesor de artilerie la Şcoala Navală din Turnu Măgurele.

La 3 iulie 1939 a făcut parte din echipajul care a pornit în marea aventură pe mare cu Mircea. Itinerariul cuprindea şi America de Nord dar, din cauza situaţiei internaţionale, bricul a fost nevoit să facă marşul în Marea Mediterană. Cu toate acestea, marinarii au dat probe de foc atât pe mare, cât şi pe uscat.

La Palermo, am văzut pentru prima dată o cursă de câini, iar în parc, era să mâncăm bătaie de la un grup de tineri fascişti pentru că eram români. La Toulon, ne-a impresionat puzderia de nave, printre ele, uriaşele crucişătoare, cuirasate, vase de linie, bricul nostru nici nu se mai vedea.

La Gibraltar, călcâiul lui Ahile, ieşeau ţevile de tun din stâncă, iar navele englezeşti te înfricoşau – măreţe şi pline de tunuri uriaşe. În Alger, am mers cu frica-n sân să nu ne atace arabii. Dar ei erau paşnici. Toţi jucau table pe trotuar. Din Alexandria, cu trenul, am ajuns la Cairo şi de aici la piramide, a scris contraamiralul în jurnalul de bord.

În anul 1947, la vârsta de 28 de ani, tânărul ofiţer Mircea Caragea a fost trecut în rezervă de regimul comunist. După mai mulţi ani de încercări şi refuzuri, începând cu anul 1952 a lucrat ca muncitor necalificat în construcţii, iar în anul 1955 a fost angajat grafician la Muzeul de Artă Populară şi Folclor, apoi la Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, de unde a ieşit la pensie în anul 1982.

Despre autor

Trustul de Presă al MApN

Lasă un comentariu