La împlinirea a o sută de ani de administraţie românească în judeţele din partea de nord-vest a ţării, ca urmare a acţiunilor întreprinse, în anul 1919, de armata română, sub comanda generalului Traian Moşoiu, au fost organizate manifestări comemorative cu sprijinul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională în localităţile Ciucea, Borod, Aleşd, Tileagd, Satu Mare şi Oradea.

Ca urmare a faptului că zona de nord a Transilvaniei, la începutul anului 1919, era încă sub ocupaţie ungară, pentru românii din nordul Transilvaniei, actul de la 1 Decembrie 1918 nu a avut efecte pozitive imediate.

Astfel, în perioada decembrie 1918 – ianuarie 1919, acţiunile trupelor române s-au desfăşurat între râul Mureş şi Munţii Apuseni, pentru a obliga Ungaria să respecte deciziile Puterilor Aliate. Ulterior, armata română a susținut campania din Munţii Apuseni, până la graniţa de vest a României. La 16 aprilie 1919, armata română a pornit ofensiva lângă localitatea Ciucea, la 19 aprilie a eliberat oraşele Satu Mare şi Carei, la 20 aprilie, Oradea şi Salonta, la 23 aprilie, Debreţin, pentru ca la 1 mai 1919 linia frontului să se stabilizeze de-a lungul Tisei.

Divizia 4 Infanterie Gemina, structură care are în compunere unităţi şi mari unităţi militare dislocate în jumătatea de nord a ţării, a participat cu efective de militari şi mijloace tehnice la ceremoniile desfășurate în Satu Mare, Ciucea, Borod, Aleșd și Tileagd, vineri, 19 aprilie, și la Oradea, sâmbătă, 20 aprilie.

La Satu Mare, în prezența ministrului apărării naționale, Gabriel Leș, și a comandantului Diviziei 4 Infanterie Gemina, general-maior Virgil-Ovidiu Pop, a avut loc o ceremonie militară şi religioasă la Cimitirul Eroilor. De asemenea, la Monumentul Eroului Necunoscut a fost executat marşul de reconstituire istorică a eliberării Sătmarului, cu o ceremonie militară şi defilarea gărzii de onoare (formată din militari ai Regimentului 317 ISR Vlădeasa, Batalionului 53 Geniu Tisa, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean General de brigadă Ioniţă Borşan, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Someş al judeţului Satu Mare, Muzica Militară a Diviziei 4 Infanterie Gemina).

Orădenii au sărbătorit cu fast Centenarul eliberării orașului, sâmbătă, 20 aprilie, în prezența ministrului apărării naționale, Gabriel Leș. Au avut loc ceremonii militare şi religioase în Piaţa Unirii şi la statuia generalului Traian Moşoiu, cu defilarea detaşamentului de onoare şi a mijloacelor tehnice.

Dispozitivul de defilare a fost format din detaşamente ale Regimentului 69 Artilerie Mixtă Silvania, Centrului 54 Comunicaţii RMNC, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean General de brigadă Anton Berlescu, Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bihor, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Crişana al judeţului Bihor, Şcoala de Pregătire a Agenţilor Poliţiei de Frontieră Avram Iancu Oradea, Poliţiei Locale Oradea, Penitenciarului Oradea, plutoane de reconstituire istorico-militară şi Muzica Militară a Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere Decebal.

Dezvelirea unor statui ale eroilor acelor momente, focurile de artificii, concertele și parada militară i-au scos din nou pe orădeni din casă, în număr foarte mare. Ziarele locale au tins să compare entuziasmul celor de azi cu acela dovedit de înaintașii lor acum un veac. Militarii n-au mai fost întâmpinați cu valuri de flori, cum spun sursele vremii, dar au fost primiți cu valuri de drapele tricolore, fluturate cu entuziasm și de cei mici, și de cei mari.

Lumea aici vibrează la ceremonii militare. Eu am venit din Cluj la Oradea și acolo am participat la multe astfel de momente, dar aici, impresia și percepția mea este că lumea este mult mai pătimașă, în sens pozitiv, la evenimente care au semnificație istorică, spune comandantul Centrului Militar Județean Bihor, locotenent-colonel Petru Prunduș, coordonatorul militar al paradei.

Și, ca să vedeți cum a perceput lumea parada, să vă spun că, în general, când se blochează circulația – și Oradea este un oraș aglomerat! – oamenii nu sunt mulțumiți. Iar noi am blocat de două ori circulația; o dată joi, pentru antrenament, și sâmbătă, când a avut loc parada, dar nu am auzit pe nimeni fluierând sau înjurând. Lumea a acceptat cu bucurie chiar, pentru că au fost mândri că în orașul lor se desfășoară o astfel de activitate. Nu ne-au privit ca stricându-le ritmul zilnic al vieții, spune Prunduș.

Scrierile vremii descriu intrarea în Oradea, la 20 aprilie 1919, a generalului Traian Moșoiu, în fruntea armatei române: Strigăte de «Ura!» străbat văzduhul şi capul coloanelor trupelor române apare în piaţa oraşului, defilând în faţa generalului. Strada se umple de un covor de flori, peste care calcă mândri faimoşii dorobanţi, pe când tunurile bubuie, împroşcând moartea în duşmanul ce fuge de atâta măreţie.

I-a fost dat armatei româneşti, le-a fost dat ostaşilor ţărani ai regelui Ferdinand să defileze, intrând în Oradea Mare pe un drum de aproape un kilometru acoperit cu flori. Aproape nouă batalioane au intrat în Oradea Mare. Soldaţii defilând în faţa generalului n-au mai putut ţine privirile lor înainte din cauza valurilor de flori, care se revărsau de pretutindeni asupra capetelor lor.

Entuziasmul era general, indiferent de etnie, pentru că armata bolșevică maghiară reușise, în câteva luni, să aducă orașul într-o stare deplorabilă. Ziarul de limbă maghiară Nagyvárad (Oradea Mare) scria, în acele zile din aprilie 1919: Generalii Moşoiu şi Holban au promis, în discursurile lor, un ajutor necondiţionat oraşului jefuit de cărbune, materii prime, alimente. Iar cei peste 100.000 de locuitori au nevoie de toate acestea pentru a-şi putea continua existenţa. Nu trebuie să disperăm, pentru că, dacă producţia va reporni, problemele oraşului se vor ameliora.

20 aprilie 1919 era chiar ziua de Paști și, după întreruperea cuvenită a activităților, generalul Moșoiu a trecut la treabă. Prima instituție înființată de acesta în orașul de pe malurile Crișului Repede, în prima zi lucrătoare de după sărbătoarea creștină, a fost Cercul de Recrutare Oradea.

La 100 de ani distanță, activitatea Centrului Militar Județean Bihor, continuatorul tradițiilor Cercului înființat de generalul Moșoiu, este în linii mari aceeași. În plus, constituie și interfața dintre armată și celelalte instituții ale statului pentru organizarea evenimentelor de care aminteam.

Pentru noi, împlinirea a 100 de ani reprezintă un moment de mândrie și de satisfacție, atât prin prisma  rezultatelor obținute, cât și a faptului că suntem continuatorii importantelor tradiții ale Cercului de Recrutare Oradea. Centrul este o structură aparte, cu misiuni aparte, spune locotenent-colonelul Prunduș.

De-a lungul timpului, în cei 100 de ani de funcționare, Centrul Militar Județean a trecut prin diverse etape de transformare și chiar de dislocare la Beiuș, între 1940-1945, atunci când o parte a Transilvaniei a fost pierdută ca urmare a Dictatului de la Viena.

Cu toatea acestea, indiferent de denumire sau localizare, și-a continuat activitatea, care acum constă în promovarea profesiei militare, luarea în evidenţă a tinerilor, evidenţa resurselor umane şi completarea cu rezervişti şi resurse materiale a unităţilor din compunerea instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale. Dar mai multe despre activitățile CMJ Bihor vă spun în numărul viitor, atunci când vom vorbi și despre provocările pe care le au cei care lucrează ca o interfață între armată și viața civilă.

Despre autor

Bogdan Oproiu

Maiorul Bogdan Oproiu este licenţiat în jurnalism şi ştiinţele comunicării al Universităţii din Bucureşti, absolvent al Şcolii Superioare de Jurnalistică. Este interesat de învăţământul militar, cercetare şi dezvoltare în domeniul tehnologiilor militare şi analiză geopolitică. Este realizator de emisiuni la postul de radio „Vocea Armatei”.

Lasă un comentariu