La 12 noiembrie, s-au împlinit 160 de ani de la înființarea Statului Major al Apărării (SMAp) și 155 de ani de la înființarea revistei Gândirea militară românească (România militară, în epocă). SMAp a organizat, în zilele de 6 și 7 noiembrie, la Palatul Cercului Militar Național, conferința științifică internațională cu tema Securitatea și apărarea, între istorie, teorie și politici publice.

La dezbaterile care au avut loc în Sala de Marmură a Palatului Cercului Militar Naţional au fost prezenţi militari din conducerea SMAp, specialişti din cadrul instituţiilor aparţinând Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, precum şi experţi în domeniul studiilor de securitate, atât din România, cât şi din străinătate.

Generalul-locotenent Daniel Petrescu, locţiitorul şefului Statului Major al Apărării, a precizat, în deschidere, că dezbaterile din cadrul conferinţei vor genera, cu siguranţă, cât mai multe răspunsuri la preocupările actuale.

Construcţia culturii de securitate poate fi un pas şi pentru noi, cei din SMAp, în încercarea de a înţelege şi preocupări care vin din afara sistemului militar, preocupări academice, acelea care ne arată cum putem răspunde cât mai bine la provocările din zona noastră. De asemenea, schimbările generate de fenomenele actuale trebuie înțelese pentru a putea contracara efectele lor, a transmis Petrescu.

În continuarea conferinței, Mihail E. Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, a expus câteva dintre momentele esențiale ale existenței Statului Major al Apărării, care au avut impact atât asupra organismului militar românesc, cât și asupra evoluției statale a României, constituind astăzi o sursă de lecții de învățat pentru viitor.

Ați observat că împlinirea a 160 de ani de existență a Statului Major General, Marelui Stat Major sau Statului Major al Apărării, menționând aici diversele denumiri purtate de instituție de-a lungul timpului, coincide cu aniversarea aceluiași număr de ani de la întemeierea României moderne.

Nu este întâmplătoare această dublă aniversare, întrucât construcția statului național modern s-a făcut concomitent cu aceea a structurii militare necesare apărării acestuia. În cadrul structurii militare necesare acestei apărări a statului, Statul Major al Apărării a avut un rol esențial, a punctat Mihail E. Ionescu.

Participanţii au abordat subiecte privind problematica securităţii şi apărării naţionale, în contextul celor mai recente evoluţii ale mediului de securitate, teorie şi artă militară, managementul resurselor pentru apărare şi istorie militară.

În a doua zi a conferinței, într-un panel moderat de generalul-maior Iulian Berdilă, comandant al Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est, au fost abordate teme de interes privind adaptarea NATO la realitățile prezentului și provocările noului mediu de securitate, cu participarea generalului-locotenent (r) Teodor Frunzeti, consilier în cadrul Administrației Prezidențiale, generalului-maior Vasile Toader, locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului SMAp, și a generalului de brigadă Cristian Bizadea, adjunct al directorului Serviciului Român
de Informații.

Pe parcursul dezbaterilor, s-a urmărit scoaterea în evidență a interacțiunii complexe dintre teorie și practică în domeniul militar, prin raportare la principalele concepte și tehnologii care au condus la evoluția strategiei militare, de-a lungul timpului.

S-a pus accent pe strategiile care includ relaţia dintre informații și conceptul de securitate (națională și internațională), acestea având ca scop explicarea și promovarea politicilor comune de apărare, rezultate ca urmare a deciziilor adoptate atât la summiturile NATO din ultimul deceniu, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Conferinţa a inclus dezbateri despre cheia în care trebuie interpretate conflictele militare moderne, aici fiind punctate câteva dintre ameninţările la adresa securităţii globale: nouă cursă a înarmărilor, amenințările asimetrice, securitatea cibernetică sau impactul inteligenței artificiale asupra securității. Acestea sunt elemente care, cu siguranţă, vor conduce la revizuirea priorităților actorilor de pe scena internațională, în domeniul securității și apărării, acest proces fiind deja în plină desfăşurare.

Conferinţa a fost un bun prilej pentru dezbateri, dar poate fi văzută şi ca un exerciţiu amplu de brainstorming, în urma căruia au rezultat diverse soluţii la problemele ridicate de cei care au luat cuvântul.

Dezbaterile au ţintit şi aspecte care reflectă evoluţia gândirii militare româneşti în ultimii 160 de ani, în condiţiile în care rolul statului continuă să fie extrem de important în această zonă a vieţii publice.

Cu acest prilej, a avut loc desfășurarea celei de-a XXI-a ediţii a Premiilor revistei „Gândirea militară românească” pentru anul 2018.

În urma evaluării realizate de comisia de selecţie, cele cinci premii au fost atribuite următoarelor lucrări editate în anul 2018:

l Premiul Mareşal Alexandru Averescu – pentru lucrarea Proiecția puterii maritime – soluție la consolidarea securității regionale, autor Lucian Valeriu Scipanov.

l Premiul General de divizie Ştefan Fălcoianu – pentru lucrarea Previziunea securității, autor Răzvan Grigoraș.

l Premiul General de brigadă Constantin Hîrjeu – pentru lucrarea Auditul intern al performanței în instituțiile publice, autor Sebastian Floștoiu.

l Premiul General de corp de armată Ioan Sichitiu – pentru lucrarea Informații și operații speciale în confruntările militare, autor Mircea Tănase.

l Premiul Locotenent-colonel Mircea Tomescu – pentru lucrarea Sistemul național de informații. De la Regulamentul organic și până după Războiul de Reîntregire Națională, autor Sorin Aparaschivei.

Au fost recompensate şi cele mai valoroase studii publicate în paginile revistei în anul precedent. Anul acesta, Premiul special al revistei Gândirea militară românească le-a revenit Alexandrei
Sarcinschi, lui Marius-Titi Potîrniche și lui Dan Prisăcaru.

De asemenea, le-au fost conferite Diplome de excelenţă Academiei Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu, Academiei Forțelor Aeriene Henri Coandă și Academiei Navale Mircea cel Bătrân, în semn de recunoaștere a contribuției deosebite la ridicarea prestigiului învățământului militar și la dezvoltarea, susținerea și promovarea cercetării științifice în domeniul științei militare.

Despre autor

Liviu Anghel

Lasă un comentariu