Ce se întâmplă dacă o aeronavă întâmpină probleme în zona de graniță, pierde contactul radio și se presupune că există și răniți?

Pentru asemenea situații s-au antrenat militarii în cadrul exercițiului bilateral româno-ungar Cross Landing 2019.

Acesta s-a desfășurat în perioada 14-16 octombrie, pe teritoriul României și al Ungariei, și este destinat antrenării personalului din Forțele Aeriene în aplicarea procedurilor și tacticilor specifice misiunilor de căutare-salvare (SAR) și evacuare medicală aeriană (MEDEVAC), în contextul acțiunii în zona frontierei comune.

În exercițiu a fost  implicat un detașament de aproximativ 40 de militari români din cadrul Escadrilei 712 Giarmata/Baza 71 Aeriană (piloți, personal tehnic și de specialitate), cu trei elicoptere IAR-330 PUMA în configurație MEDEVAC.

Conform scenariului din prima etapă, militarii țării vecine au cerut sprijinul Forțelor Aeriene române pentru căutarea-salvarea și evacuarea medicală aeriană a unor victime multiple în urma aterizării forțate a unui elicopter Mi-24 în zona de graniță.

După primirea solicitării, s-a acționat cu două elicoptere IAR-330 PUMA în configurație MEDEVAC și echipe medicale, cu trecerea frontierei pe teritoriul Ungariei, pentru extragerea și stabilizarea răniților și evacuarea lor către facilitățile medicale civile și militare cele mai apropiate zonei de responsabilitate.

În următoarea zi, a două etapă a simulat un accident aviatic pe teritoriul României, în zona poligonului Chișoda, iar echipajul Forțelor Aeriene ungare a acordat sprijin pentru evacuarea răniților, intervenind, alături de militarii români, cu un elicopter Mi-8 și echipaj specializat.

Prin prisma funcției, sunt implicat în acest exercițiu de cel puțin 10 ani. Activitățile evoluează de la o ediție la alta, antrenamentele sunt folositoare participanților, mai ales atunci când nu au prea multe solicitări în cazuri reale, a spus medicul-șef al Bazei 71, locotenent-colonel Marius Buiu.   

Din câte ați văzut, nu ne jucăm cu scenariul, îl luăm în serios. Deși e greu să te antrenezi pentru situații de urgență într-un mediu simulat, dislocarea, echiparea, modul de acțiune rapid și munca în echipă sunt elemente reale.

Prin asemenea antrenamente, se formează legături de colaborare, se verifică procedeele de cooperare atât în cadrul propriei echipe, cât și cu partenerii unguri.

  Aceștia, deși din punct de vedere medical au mai puține resurse, sunt foarte buni pe partea de căutare-salvare.

Sunt multe lucruri de luat în calcul, apar decizii contracronometru pentru alocarea eficientă a resurselor: dacă pentru un pacient stabilizat e suficient un asistent medical, pentru un pacient critic trebuie să intervină o echipa completă, cu medic, sanitar și salvator. Spre satisfacția mea, colegii mai mici s-au mișcat excepțional.

Elicopterele IAR-330 în configurație MEDEVAC au echipajul medical format din medici, asistenți medicali-sanitari și salvatori, pregătiți pentru a interveni în astfel de situații de urgență.

Practic, ei au dublă certificare: în primul rând din punct de vedere medical, cât și ca personal aeronautic navigant, fiind toți însoțitori de bord.

La nivel de planificare, sunt implicate inclusiv Centrele de Operații Aeriene (AOC) de la  Moara Vlăsiei, respectiv Veszprem, a precizat comandantul Patrulei 1 Elicoptere, căpitan-comandor Dragoș Lulă.

Activitatea AOC permite verificarea funcționării întregului lanț de alarmare, comandă și control al misiunii. Misiunea a fost planificată și executată în conformitate cu standardele NATO, cu respectarea tuturor etapelor necesare misiunilor de tip MEDEVAC.

Elicopterele  acționează  practic ca o platformă pentru echipele medicale, ei fiind principalii actori în  scenariul acestui exercițiu. În organica Escadrilei avem încadrat și Detașamentul Căutare-Salvare, cu funcții de medic, sanitari și salvatori.

Sanitarul are pregătire de asistent medical, cu grad minim de sergent, iar  salvatorii  sunt SGP (caporal) specializați pe partea de Search and Rescue: ajung în locuri accidentate, de exemplu coboară pe troliu, acordă primul ajutor, și aduc victima la bordul aeronavei. 

 Pentru echipajul elicopterelor misiunea este ca oricare alta, spune căpitan-comandorul Dragoș Lulă, dar cu mențiunea că nu în fiecare zi treci granița și nu în fiecare zi ai ocazia să colaborezi cu detașamentul altei țări partenere.

Astfel, antrenamentul ne e de folos mai ales din punct de vedere al verificării procedurilor, utilizarea terminologiei NATO/ICAO , și zborul sub dirijarea și controlul organelor civile de trafic aerian.

Cum escadrila noastră face parte și din structurile puse la dispoziția NATO, cu un detașament MEDEVAC, cu certificare obținută în urmă evaluării de anul trecut, astfel de exerciții nu fac decât să ne ajute să fim mai bine pregătiți pentru îndeplinirea misiunilor.

Asemenea exerciții pun în mișcare întregul sistem, de la planificare la execuție:  angrenează modul de acțiune al lanțului de comandă-control, începând cu modul cum informația este transmisă din teren către Centrele de Operații Aeriene român și ungar, apoi către echipajele care execută misiunea, permițând o estimare corectă a vitezei de reacție și verificarea procedurilor  în cazul intervenției pentru o situație de urgență reală.

• Locotenent Mirela Vîță, Foto: Mirela Vîță, Adrian Sultănoiu

Despre autor

Trustul de Presă al MApN

Lasă un comentariu