La finalul Summitului Alianței Nord-Atlantice, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, informații privind rezultatele întrunirii. Aliații și-au reafirmat susținerea pentru angajamentul de sporire a cheltuielilor pentru apărare aprobat la precedentul Summit NATO.

Două treimi dintre aliați au planuri pentru a atinge ținta de alocare a 2% din PIB pentru apărare până în 2024. Mai mult de jumătate dintre aliați alocă peste 20% din bugetele apărării pentru achiziția de echipamente noi și pentru cercetare-dezvoltare, iar 24 dintre statele membre vor atinge acest obiectiv până în 2024.

În privința relației cu Rusia, liderii NATO au reafirmat deciziile de la summitul precedent, de a răspunde la deteriorarea situației de securitate, prin sporirea prezenței aliate pe Flancul de Est.

De asemenea, toate acțiunile de cooperare practică cu Rusia rămân suspendate, dar căile de dialog sunt menținute deschise. NATO reiterează sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în granițele lor, recunoscute internațional.

Alianța solicită Rusiei să își retragă forțele staționate pe teritoriul acestor state fără acordul lor și condamnă anexarea Peninsulei Crimeea, pe care nu o recunoaște și nu o va recunoaște. Din perspectiva sporirii pregătirii pentru luptă a forțelor aliate s-a decis lansarea NATO Readiness Initiative.

Astfel, NATO va oferi 30 de componente combatante navale, 30 de batalioane de manevră, 30 de escadrile de aviație cinetice, iar toate aceste forțe vor fi gata pentru luptă în 30 de zile. Acestea vor fi organizate și instruite ca elemente ale unor structuri mai mari în sprijinul întăririi posturii NATO, de apărare și descurajare.

NATO Readiness Initiative va spori în continuare capacitatea Alianței de reacție rapidă în diferite situații și va promova importanța operațiilor întrunite multinaționale. Au fost stabilite o serie de priorități pentru a ușura mișcarea trupelor și echipamentelor pe con- tinentul european.

Printre acestea, amintim: scurtarea procedurilor de trecere a granițelor prin emiterea aprobărilor în maximum cinci zile până la finele anului 2019; identificarea rutelor de transport principale și alternative ce pot fi utilizate pentru transporturi militare până la finele anului 2018; înființarea unei rețele de legături între NATO și autoritățile naționale civile și militare pentru a facilita și spori viteza de parcurgere a procedurilor de trecere a granițelor.

Aliații au pregătit evaluări strategice pentru regiunile Mării Baltice, Mării Negre, Atlanticului de Nord și Mediteranei. Totodată, a fost aprobată și o strategie întrunită pentru puterea aeriană (Joint Air Power Strategy) care va integra acțiunile de poliție aeriană și apărare aeriană împotriva rachetelor balistice.

Liderii Alianței au fost de acord să se elaboreze și o politică spațială a NATO. De la Summitul NATO de la Varșovia au fost luate o serie de măsuri pentru sprijinirea dislocării și sustenabilitatea forțelor aliate și a echipamentelor din dotare către, pe teritoriul și dinspre spațiile aliate.

La nivelul fiecărei națiuni se va urmări ca una dintre priorități să fie punerea în practică a Enablement Plan for Saceur Area of Responsability. Totodată, a fost declarată atingerea capacității operaționale inițiale a proiectului Rapid Air Mobility, cu scopul de a permite mișcarea aeronavelor peste granițele statelor membre în timp foarte scurt.

În ceea ce privește modernizarea structurii de comandă, aliații au decis înființarea de noi elemente: Cyberspace Operation Centre, în Belgia; Joint Force Command la Norfolk, SUA; Joint Support and Enabling Command, în Germania.

O serie de state aliate s-au oferit să înființeze și să găzduiască elemente de comandă și control. Astfel, România s-a oferit să dezvolte un comandament de corp de armată pe teritoriul său, Danemarca, Estonia și Letonia să înființeze un comandament de divizie multinațională, iar Italia s-a oferit să găzduiască un comandament de divizie pentru operațiile din sud.

De altfel, Alianța este determinată să își întărească abilitatea de a proiecta stabilitatea regională și de a reacționa la crizele generate la sud de granițele sale. Apărarea cibernetică este parte integrantă a apărării colec- tive și din acest punct de vedere Alianța va continua să dezvolte parteneriatele cu industria IT și mediul academic din toate statele membre, pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnologice din acest domeniu.

Totodată, NATO s-a confruntat cu provocări sporite, atât din partea actorilor statali, cât și din partea celor nestatali care utilizează activități hibride cu scopul de a crea ambiguitate și de a blura diferențele dintre pace, criză și conflict.

Deși responsabilitatea de a reacționa la asemenea amenințări revine statelor, Alianța este pregătită să sprijine, cu aprobarea Consiliului Nord- Atlantic, orice stat membru în astfel de situații. În situații de atac hibrid, Consiliul poate decide activarea articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, la fel ca în cazul unui atac armat.

Liderii aliați sprijină în totalitate Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU privind doborârea avionului de linie MH-117 și solicită Federației Ruse să își accepte responsabilitatea și să coopereze în vederea stabilirii adevărului.

În conformitate cu schimbările din mediul de securitate, NATO a luat măsurile necesare pentru a se asigura că își menține capabilitățile nucleare în siguranță și în stare de operativitate. Atâta timp cât vor exista armele nucleare, NATO va rămâne o alianță nucleară, iar forțele strategice aliate sunt garanția supremă de securitate pentru toți membrii Alianței.

Circumstanțele în care NATO ar folosi armele nucleare sunt un ultim resort și orice utilizare a acestor arme împotriva Alianței va denatura fundamental natura oricărui conflict. Apărarea împotriva rachetelor complementează armele nucleare din perspectiva descurajării.

NATO Ballistic Missile Defence (BMD), care are doar un rol defensiv, poate fi adaptat dacă la nivelul comunității internaționale se vor decide măsuri restrictive în privința proliferării rachetelor balistice. NATO BMD se bazează pe contribuția voluntară a statelor membre, în principal elementele European Phased Adaptive Approach aparținând SUA pe teritoriul României, Turciei, Spaniei și Poloniei.

Controlul armamentelor, dezarmarea și non-proliferarea vor constitui priorități ale Alianței, care va respecta toate reglementările existente în acest domeniu la nivel internațional. Aliații rămân îngrijorați de proliferarea armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă, precum și a mijloacelor de trimitere a acestora la țintă de actori statali și non-statali.

Totodată, Alianța sprijină total o denuclearizare completă, verificabilă și ireversibilă a Peninsulei Coreea. În același timp, în conformitate cu declarația Consiliului Nord-Atlantic din 2017, NATO nu susține Tratatul privind Interzicerea Armelor Nucleare, care este în contradicție cu actuala arhitectură de non-proliferare și dezarmare aflată în vigoare.

Toate deciziile luate la acest summit demonstrează unitatea, solidaritatea și puterea Alianței Nord-Atlantice. A fost luată decizia unei noi întâlniri anul viitor, pentru a evalua progresele făcute și pentru sărbătorirea a 70 de ani de existență a NATO.

Pricipalele decizii luate la acest Summit, care a fost găzduit pentru prima dată de noul sediu al Alianței din Bruxelles, au vizat:

creșterea nivelului de pregătire pentru luptă a forțelor aliate; sporirea abilităților de mișcare a trupelor peste Oceanul Atlantic și pe continentul european;

modernizarea structurii de comandă a Alianței;

înființarea unui nou centru pentru operații cibernetice și a unor echipe de sprijin pentru contracararea acțiunilor hibride;

NATO reiterează sprijinul pentru suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în granițele lor;

solicită Rusiei să își retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze constructiv în procesul de reglementare a Transnistriei. Alianța se angajează să sprijine reformele democratice ale Republicii Moldova;

sporirea contribuției NATO la lupta împotriva terorismului; crearea unei noi misiuni de instruire în Irak, sporirea sprijinului pentru Iordania și Tunisia;

înființarea unui hub operațional pentru regiunea de sud, alături de un set de alte măsuri; menținerea politicii ușilor deschise și invitarea autorităților de la Skopje să demareze procedurile de aderare la NATO;

menținerea prezenței aliate în Afganistan până la momentul la care o schimbare va fi necesară;

ontinuarea colaborării pentru a pregăti Georgia pentru aderarea la Alianță;

continuarea sprijinului acordat Ucrainei;

menținerea politicii duale în relația cu Rusia, bazată pe apărare și dialog.

Despre autor

Trustul de Presă al MApN

Lasă un comentariu