La 3 octombrie 2018, Camera Deputaților aproba proiectul de modificare a Statutului cadrelor militare. Șase luni mai târziu, la 8 aprilie 2019, acesta a fost adoptat și de Senat, care, în cazul Legii nr. 80/1995, este cameră decizională.

Au fost modificate și completate 75 de articole și, de asemenea, s-au introdus altele noi. Din categoria acestora din urmă, ne vom referi la prevederile cuprinse în Secţiunea a 4-a din Capitolul II.

Titlul actual, Recompense şi sancţiuni, a fost modificat cu denumirea Disciplina militară și cuprinde dispoziții cu privire atât la acordarea recompenselor, cât și la aplicarea sancţiunilor disciplinare.

Pentru faptele şi actele proprii sancţionate de lege, săvârşite atât în exercitarea atribuţiilor de serviciu ori în legătură cu acesta, cât şi în afara serviciului, cadrele militare răspund individual. Sunt absolvite de orice răspundere cadrele militare care, prin exercitarea, în limitele legii, a atribuţiilor de serviciu, au cauzat vătămări unor persoane ori au adus prejudicii patrimoniului acestora.

Articolul 35, care prevede înfiinţarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată, a căror organizare şi funcţionare se stabilesc prin regulamentele militare, a fost modificat.

Pentru aceeaşi abatere se poate aplica doar o singură sancţiune disciplinară, în termen de cel mult șase luni de la data constatării, dar nu mai târziu de doi ani de la data săvârşirii faptei.

Prin excepţie, sancţiunile disciplinare se pot aplica după expirarea termenului de doi ani de la data săvârşirii faptei doar în situaţia în care organele de urmărire penală sesizate decid că fapta săvârşită nu constituie infracţiune şi comunică decizia după expirarea acestui termen.

Termenul de șase luni se suspendă, de drept, pe perioada şi în situaţiile următoare:

  • de la data sesizării, în condiţiile legii, a organelor de urmărire penală şi până la data soluţionării definitive a cauzei, dacă pentru fapta care constituie abatere disciplinară s-a dispus sesizarea organelor de urmărire penală;
  • de la data suspendării raporturilor de serviciu şi până la data reluării activităţii;
  • pe durata concediilor, permisiilor, învoirilor, misiunilor, stării de captivitate ori în alte situaţii de absenţă motivată.

După articolul 35, se adaugă 12 noi articole, de la 351 la 3512. Avertismentul, mustrarea scrisă, diminuarea soldei de funcţie cu un procent de până la 10% pe o perioadă de maximum trei luni și diminuarea soldei de comandă cu un procent de 5-10% pe o perioadă de maximum trei luni reprezintă sancțiuni ce se aplică de comandanţii/şefii unităţilor militare în care sunt încadrate sau detașate cadrele militare care au săvârşit abaterile disciplinare, precum și de comandanţii/şefii ierarhici ai comandanților menționați.

Amânarea înaintării în gradul următor pe timp de un an sau doi și retrogradarea în funcţie până la cel mult nivelul gradului deţinut se aplică de comandanţii/şefii care au competenţe de numire în funcţii, iar trecerea în rezervă, de către conducătorul instituţiei militare.

Comandantul/şeful aplică sancţiuni disciplinare cadrelor militare din subordinea sa ori de câte ori constată sau este sesizat că acestea au săvârşit o abatere disciplinară, în mod direct sau, după caz, pe baza rezultatului cercetării disciplinare prealabile ori a hotărârii consiliului de onoare.

În cazul în care comandantul/şeful este sesizat cu privire la comiterea unei fapte care poate constitui abatere disciplinară, persoana care sesizează are obligaţia de a susţine reclamaţia cu date şi indicii de natură obiectivă referitoare la fapta săvârşită.

La individualizarea sancţiunii disciplinare se ţine seama de gravitatea faptei, care se evaluează după criterii precum:

  • împrejurările în care a fost săvârşită fapta;
  • gradul de vinovăţie;
  • dimensiunile disfuncţiilor create în activitatea instituţiei;
  • gradul de afectare a ordinii şi disciplinei militare;
  • natura şi gravitatea consecinţelor faptei;
  • motivul săvârşirii faptei şi scopul urmărit;
  • existenţa, în antecedentele disciplinare ale militarului, a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate.

Avertismentul și mustrarea scrisă se aplică direct de către comandanţii/şefii care au competenţe în acest sens, iar celelalte sancţiuni se aplică după efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

Amânarea înaintării în gradul următor pe timp de un an sau doi, retrogradarea în funcţie până la cel mult nivelul gradului deţinut și trecerea în rezervă se aplică numai în baza hotărârii consiliului de onoare.

Procedura disciplinară nu este publică și constă în cercetarea disciplinară prealabilă şi/sau activitatea consiliilor de onoare.

Comandantul/şeful unităţii militare unde îşi desfăşoară activitatea cadrul militar care a săvârşit fapta dispune efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către un ofiţer sau o comisie, în funcţie de complexitatea faptelor. Ofițerul desemnat și membrii comisiei nu se pot afla în una din următoarele situaţii:

  • este persoana care a sesizat comiterea faptei sau parte vătămată prin comiterea faptei;
  • este soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv al/a cadrului militar ale cărui fapte sunt cercetate, ale persoanei care a sesizat comiterea faptei sau ale părţii vătămate prin comiterea faptei;
  • este subordonat nemijlocit sau direct faţă de persoanele menționate mai sus;
  • are grad inferior cadrului militar al cărui fapte sunt cercetate;
  • se găseşte în alte situaţii de conflict de interese prevăzute de lege.

În situaţia în care, la nivelul unităţii militare în care îşi desfăşoară activitatea cadrul militar ale cărui fapte sunt cercetate, nu sunt identificate cadre militare care să corespundă criteriilor menționate, comandantul/şeful unităţii militare solicită sprijin eşalonului ierarhic superior.

Cadrului militar ale cărui fapte sunt cercetate i se aduce la cunoştinţă, de îndată, în scris, despre efectuarea cercetării disciplinare prealabile, despre obiectul acesteia, precum şi despre drepturile şi obligaţiile pe care le are.

Ofiţerul sau comisia întocmeşte un raport, pe care îl prezintă comandantului/şefului ierarhic care a dispus efectuarea cercetării, în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data desemnării.

Raportul conţine concluziile cercetării şi propuneri privind aplicarea/neaplicarea unei sancţiuni disciplinare cadrului militar ale cărui fapte au fost cercetate sau trimiterea acestuia în faţa consiliului de onoare, după caz.

Comandantul/şeful ierarhic analizează raportul cercetării prealabile şi poate adopta
una din următoarele decizii:

  • clasarea dosarului de cercetare prealabilă, în cazul inexistenţei faptei, prescrierii faptei, constatării nevinovăţiei cadrului militar sau în cazul încetării raportului de serviciu al acestuia;
  • aplicarea unei sancţiuni;
  • trimiterea în faţa consiliului de onoare, pe baza propunerilor cuprinse în raportul de cercetare, când gravitatea faptelor săvârşite impune aplicarea unei sancţiuni mai aspre.

În termen de cinci zile lucrătoare de la data primirii raportului, comandantul/şeful ierarhic aduce la cunoştinţa cadrului militar în cauză decizia, în formă scrisă.

Pentru cercetarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare, în cadrul instituţiilor militare se constituie consilii de onoare.

Acestea sunt formate din trei sau cinci membri titulari  (pentru fiecare desemnându-se și câte un membru supleant), ofiţeri în activitate, care se aleg pe o perioadă de doi ani. Ofiţerul cu gradul şi funcţia cele mai mari este şi preşedintele consiliului.

Nivelul structurilor la care se constituie consiliile de onoare, modul de constituire şi procedurile de lucru ale acestora se stabilesc prin ordin al conducătorului instituţiei militare.

Hotărârea consiliului de onoare se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate de membrii acestuia și poate consta în:

  • constatarea inexistenţei faptei, a nevinovăţiei sau a prescrierii faptei;
  •  declararea vinovăţiei cadrului militar, cu propunerea aplicării uneia dintre sancţiunile menționate mai sus.

Actul administrativ de aplicare a sancţiunii disciplinare se emite, în formă scrisă, de comandantul/şeful care are competenţe de aplicare a acesteia şi se comunică în scris celui sancţionat.

Sub sancţiunea nulităţii absolute, în actul administrativ de aplicare a sancţiunii disciplinare se înscriu în mod obligatoriu:

  • descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
  • precizarea prevederilor care au fost încălcate;
  • motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate în timpul cercetării disciplinare prealabile, cu excepţia aplicării avertismentului și mustrării scrise;
  • temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
  • termenul în care sancţiunea disciplinară poate fi contestată;
  • organul competent la care sancţiunea disciplinară poate fi contestată.

Avertismentul, mustrarea scrisă, diminuarea soldei de funcţie cu un procent de până la 10% pe o perioadă de maximum trei luni și diminuarea soldei de comandă cu un procent de 5-10% pe o perioadă de maximum trei luni reprezintă sancțiuni ce pot fi contestate, în termen de cinci zile lucrătoare de la comunicarea deciziei de sancţionare, prin raport adresat în scris comandantului/şefului ierarhic superior celui care a emis decizia.

În termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării contestaţiei, pe baza unei cercetări efectuate, acesta se pronunţă prin decizie motivată, astfel:

  • menţine decizia contestată, când constată că este temeinică şi legală;
  • anulează decizia contestată, când constată că aceasta a fost emisă fără temei legal sau asupra altei persoane;
  • anulează decizia contestată şi aplică o sancţiune mai uşoară, când constată că sancţiunea aplicată este prea aspră în raport cu gravitatea faptelor;
  • anulează decizia contestată şi aplică o sancţiune mai aspră, (mustrare scrisă sau diminuarea soldei de funcţie cu un procent de până la 10% pe o perioadă de maximum trei luni ori diminuarea soldei de comandă cu un procent de 5-10% pe o perioadă de maximum trei luni), când constată că sancţiunea aplicată este prea uşoară în raport cu gravitatea faptelor;
  • anulează decizia contestată şi decide trimiterea în faţa consiliului de onoare, pe baza propunerilor cuprinse în raportul de cercetare, când gravitatea faptelor săvârşite impune aplicarea unei sancţiuni mai aspre.

Decizia este definitivă, se comunică cadrelor militare contestatare în termen de cinci zile de la data pronunţării şi poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă.

În termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de sancţionare, la instanţa de contencios administrativ competentă, cadrele militare au dreptul să conteste aplicarea sancţiunilor privind amânarea înaintării în gradul
următor pe timp de un an sau doi, retrogradarea în funcţie până la cel mult nivelul gradului deţinut și trecerea în rezervă.

Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica cadrelor militare:

  • avertisment;
  • mustrare scrisă;
  • diminuarea soldei de funcţie cu un procent de până la 10% pe o perioadă de maximum trei luni;
  • diminuarea soldei de comandă cu un procent de 5-10% pe o perioadă de maximum trei luni;
  • amânarea înaintării în gradul următor pe timp de un an sau doi;
  • retrogradarea în funcţie până la cel mult nivelul gradului deţinut;
  • trecerea în rezervă.

Recompense ce se pot acorda cadrelor militare:

  • înaintarea în gradul următor, în mod excepţional;
  • înaintarea în gradul următor, înainte de termen;
  • conferirea de decoraţii şi titluri de onoare;
  • conferirea de medalii, ordine şi semne onorifice;
  • alte recompense morale, financiare sau materiale, în condiţii stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei militare (recompensele financiare se acordă în condiţiile prevăzute de lege pentru premierea personalului plătit din fonduri publice).

 

Despre autor

Irina Nedelcu

Irina-Mihaela Nedelcu este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Domeniile de responsabilitate: legislaţie militară, logistică şi probleme sociale.

Lasă un comentariu