Timp de patru luni, aproximativ 100 de militari aflaţi la pregătire în Centrul de Instruire pentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN „Panait Donici”, din Râmnicu Vâlcea, au trecut testul de rezistenţă şi de călire psihică şi fizică.

Alexandru Duică este din Găeşti, judeţul Dâmboviţa. După ce a terminat un liceu la profilul matematică-informatică, acesta s-a înscris la Universitatea Politehnica din Bucureşti, la Secţia transporturi, iar la finalul acesteia va deveni inginer auto.

În acelaşi timp, fiind atras de mic de haina militară, s-a prezentat la Centrul Militar Judeţean şi şi-a depus dosarul de candidat pentru a deveni soldat profesionist.

Soldat Alexandru Duică.
Foto: Cristian Lenga

Pot spune că de mic am îndrăgit haina militară. Am participat la Jurământul militar al unui văr de-al meu şi am rămas impresionat, spune Alexandru. Este de părere că stabilitatea locului de muncă şi salariul bun, raportat la mediul civil, sunt două elemente atractive pentru cei care îşi doresc să intre în sistemul militar.

Pe lângă acestea, dacă vrei să reuşeşti în acest mediu, trebuie să îţi şi placă. Doar aşa vei fi împlinit şi vei face totul cu drag, mai spune Alex.

Înainte să ajungă în armată, a mai încercat de două ori să devină pompier, pentru că îi place să ajute oamenii. Are curs de prim ajutor şi a câştigat şi un concurs pentru sănătate în liceu, numit Sanitarii pricepuţi. De asemenea, a fost încurajat să facă pasul spre verzi şi de un unchi de-al său, subofiţer cu patru misiuni în teatrele de operaţii.

Alex spune că a găsit la Râmnicu Vâlcea un sistem educaţional foarte bine pus la punct, în care ştie tot timpul ce are de făcut şi, cel mai important aspect, este că totul se face la comandă.

Primul modul a fost dificil, mai ales cu adaptarea din mediul civil, dar după aceea timpul a trecut ca vântul. Pe cât de greu ţi se par toate la început, pe atât de frumoase devin după aceea. Am învăţat foarte multe lucruri, iar înviorarea mi-a plăcut pentru că, începând ziua în forţă, nu existau întârziaţi la instrucţie.

Foto: Cristian Lenga

Jurământul a fost unul cu emoţii atât din partea soldaţilor, cât şi a familiilor venite să-i vadă.

Am fost tare mândru să jur credinţă patriei mele. Din acel moment m-am simţit militar cu adevărat, am făcut un legământ cu ţara şi aş repeta experienţa oricând.

Ştie că este la început de drum, că va întâlni şi situaţii mai puţin fericite, este conştient că viaţa îi va oferi o mulţime de surprize, dar are încredere că va avea parte de mai multe situaţii frumoase. Ca planuri pentru viitor, Alexandru vrea să-şi finalizeze studiile facultăţii şi se vede viitor subofiţer.

Nu vreau să rămân soldat profesionist, pot mai mult, iar capacităţile pe care le am mă vor ajuta să trec peste orice barieră şi să-mi îndeplinesc visul, a completat tânărul soldat de doar 20 de ani.

Coleg cu Alex a fost şi Claudiu Patriche, din Deva. Ceea ce îi leagă pe cei doi este pasiunea pentru arme, pentru militărie şi haina kaki. Claudiu a ales armata pentru că a îndrăgit-o încă din copilărie, tatăl său fiind subofiţer.

Mi-am dorit foarte mult să devin militar. Încă din 2008 am tot bătut pe la uşile Centrului Militar Judeţean, dar mereu mi s-a spus că locurile sunt blocate şi să mai încerc peste o perioadă de timp, spune soldatul Patriche.

A finalizat studiile Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din Timişoara, secţia Informatică economică, iar apoi a urmat masterul în Sisteme informatice şi sisteme bancare. În acest fel, Claudiu a devenit un economist licenţiat. A lucrat în mai multe domenii de-a lungul timpului. Ba chiar a avut ocazia să plece şi din ţară, dar familia a fost mult mai importantă şi asta l-a ţinut în continuare în România.

De curând, a încercat să devină poliţist. A trecut toate examenele, dar nu a prins post decât în nişte comune îndepărtate, lucru care nu îl avantaja. A refuzat şi, la doar trei luni, a găsit pe internet informaţii că armata recrutează. Chiar de ziua sa şi-a depus dosarul.

Chiar dacă am făcut baschet şi fotbal în urmă cu câţiva ani, tot am avut nevoie de o perioadă de pregătire ca să pot face faţă probelor sportive, spune soldatul Patriche.

Claudiu nu consideră instrucţia ca fiind uşoară, dar mărturiseşte că se gândea că o să fie totul mult mai dificil.

Nu mă aşteptam să primim permisii prea dese, eram pregătit pentru ce era mai rău, dar se pare că totul a decurs foarte bine. Primul modul a fost mai provocator. A trebuit să învăţăm multe lucruri noi, dar m-am acomodat rapid. Eram primul care se trezea dimineaţa, iar treptat am fost numit să am grijă de plutonul din care fac parte şi, ulterior, gradat de serviciu. Recunosc, îmi place să iau totul în serios şi mă dedic total. Dacă nu munceşti cu drag, nu are rost să mai continui.

Soldat Claudiu Patriche.
Foto: Cristian Lenga

Chiar şi aşa, partea mai puţin plăcută a fost distanţa faţă de familie. Claudiu nu a stat niciodată mai mult de câteva zile departe de cei dragi, dar a înţeles că asta trebuie să facă, că armata cere sacrificii şi că totul se supune regulilor.

Am muncit ca să rămânem în cazarmă, nu am renunţat aşa cum au făcut doi dintre colegii noştri în prima săptămână. Au ocupat locurile, apoi pur şi simplu au plecat. Au ocupat locurile pe care alţii le-ar fi primit cu braţele deschise.

Claudiu este pionier. La Râmnicu Vâlcea a învăţat totul despre explozibili, iar acum spune că, deşi este o meserie în care trebuie să-ţi asumi anumite riscuri, aceasta este foarte frumoasă. La trageri s-a descurcat foarte bine, nu a fost un novice, deoarece este pasionat de airsoft, un sport pe care îl practică de şase ani.

Am participat şi la Cupa presei într-o perioadă în care am lucrat la o televiziune şi am obţinut chiar şi locul I.

Privind spre viitor, soldatul Patriche îşi doreşte să ajungă cât mai sus pe scara ierarhică şi speră să se revadă cu colegii ori de câte ori va avea ocazia. O legătură ca cea dintre camarazi este greu de rupt.

Despre autor

Cristian Lenga

Sergentul Cristian Lenga este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, Comunicare şi Relaţii Publice. Este preocupat de evoluţia în carieră a maiştrilor militari, subofiţerilor şi soldaţilor gradaţi profesionişti.

Lasă un comentariu