Radio Europa liberă înseamnă, pentru mulți români, postul de radio care a transmis Revoluția în direct. Aceeași stație a menținut, zeci de ani, în perioada comunistă, un contact corect cu realitatea de dincolo de granițe, adresându-se, deopotrivă, românilor plecați din țară, dar și celor care rămăseseră. Redacție de valoare, Europa liberă a însemnat, de-a lungul anilor, o veritabilă școală radio, vocile care au emis pe aceste unde hertziene fiind unele de notorietate.

Piatra de temelie a stației-simbol a fost pusă la 15 martie 1949, când, la New York, guvernul american lua decizia înființării Comitetului Național pentru o Europă Liberă. Radio Free Europe a fost ramura responsabilă cu radiodifuzarea mesajelor pornite dinspre Casa Albă, spre popoarele din spatele Cortinei de Fier. Sediul principal al radioului a fost stabilit la Munchen, în Germania federală, iar prima emisie s-a difuzat la 4 iulie 1950, de Ziua Americii, către Cehoslovacia. Finanțele necesare derulării activității au fost alocate de guvernul de la Washington. Până în 1972, fila de buget pentru Radio Free Europe a fost inclusă în bugetul general al Agenției Centrale de Informații (CIA). Secția centrală de știri a coopera intens cu CIA în ceea ce privește politica redacțională, primind îndrumări generale și speciale din partea instituției americane de spionaj.

Din 1976, Radio Europa liberă a fuzionat cu Radio Libertatea, o altă stație radiofonică destinată spațiului sovietic, care fusese înființată în 1951 de Comitetul American pentru Eliberarea Popoarelor din Rusia. Autoritățile sovietice și din celelalte țări comuniste au încercat în mod constant să bruieze recepția Radio Europa liberă, ori acțiuni de intimidare asupra personalului angajat. În România, bruiajul Radio Europa liberă a încetat în 1964, dar ascultarea postului a fost scoasă în afara legii. Amintim incidentul din 1981, când Emil Georgescu a fost atacat cu lovituri de cuțit, bănuindu-se că Securitatea română a pus la cale un asasinat asupra cunoscutului realizator al emisiunii Actualitatea românească.

Emil Georgescu a murit la puțină vreme după acest atac, îmbolnăvindu-se de cancer. Vlad Georgescu, directorul secției române a Radio Europa liberă între 1983 și 1988, a murit de cancer galopant, existând prezumția că ar fi fost intoxicat intenționat cu o substanță radioactivă. Monica Lovinescu a fost bătută crunt, la Paris, de doi palestinieni, fiind directorul secției locale a Radio Europa liberă. Astfel de acțiuni, de mai mică amploare, au existat permanent, redactorii Radio Europa liberă fiind ținuți sub teroare de comuniști, infiltrați inclusiv în străinătate. Din acest motiv, redactorii și personalul angajat al Radio Europa liberă era pregătit special pentru a face față la atacuri de stradă și pentru a putea detecta eventualii urmăritori.

La microfonul Radio Europa liberă au ajuns o serie de figuri reprezentative ale exilului românesc, în calitate de invitați sau de realizatori ai emisiunilor. Dintre aceștia, spicuim câteva nume: Max Bănuș, Radu Bușneag, Noel Bercovici, Mircea Carp, Pavel Chihaia, Ionel Corneliu Chiriac, Sandu Greceanu, Vitalie Ciobanu, Gheorghe
Timofte, Ivan Deneș, Virgil Duda, Emil Hurezeanu, Ion Ioanid, Mircea Iorgulescu, Ion Bogdan Lefter, Radu Maltopol, Neculai Constantin Munteanu, Ion Negoițescu, Virgil Nemoianu, Vladimir Tismăneanu, ex-ministrul Ilie Șerbănescu, Paul Barbăneagră, Virgil Tănase și mulți alții. Unii dintre aceștia au folosit, la microfon sau ca semnatari ai materialelor, pseudonime diverse. Stația a fost condusă, cronologic, de următorii directori: Mihail Fărcășanu (1950-1953), Camil Ring (1953-1954), Alexandru Gregorian (1954-1955), Noel Bernard (1955-1958), Ghiță Ionescu (1958-1963 și 1965-1981), Preda Bunescu (1963-1965), Mihail Cismărescu (alias Radu Gorun 1981-1983), Vlad Georgescu (1983-1988), Nicolae Stroescu-Stînișoară)1988-1989), Nestor Radesh (1989).

După căderea regimurilor totalitare, Radio Europa liberă a înregistrat un regres organic, forța și simbolistica mesajelor transmise nemaifiind de actualitate. S-a încercat păstrarea prospețimii programelor, prin tehnici redacționale radio, dar, până la urmă, secția română s-a închis în anul 2008. La 10 ani distanță, în iulie 2018, la pachet cu redacția de limba bulgară, Radio Europa liberă și-a reluat activitatea în România, ca o companie media independentă, finanțată de Congresul Statelor Unite, prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Media
Globală (United States Agency for Global Media, USAGM). Independența editorială a Europei libere este garantată de legea americană. Prin lege, Radio Europa Liberă este obligat să ofere informații corecte și obiective și un jurnalism profesionist. Oficialitățile americane, inclusiv membrii USAGM, nu au dreptul să influențeze relatările și informațiile oferite de Radio Europa liberă.

Misiunea redacției este de a promova valori și instituții democratice și oferta unui pachet de știri necenzurate, dezbateri serioase și echilibrate, libertate de expresie. Radio Europa liberă transmite spre 23 de țări în 25 de limbi. Jurnaliștii Europa liberă din toată lumea respectă un set de principii cum ar fi acuratețe, imparțialitate, moderație și respect, evitarea atitudinii părtinitoare, standarde etice la parametri înalți.

În România, Europa liberă este, în momentul de față, un site fără extensie radio. Pe site-ul oficial, care poate fi găsit la adresa www.romania.europalibera.org, sunt postate, zilnic, între 15 și 20 de produse multimedia (articole, știri, materiale video și audio).

Sabina Fati, directorul editorial al secției din România.

Sabina Fati, directorul editorial al secției din România, afirmă că redacția este compusă din angajați permanenți și freelanceri. Interlocutoarea noastră mai informează că „Europa liberă” a revenit în România pe fondul nevoii unei prese neutre, care să reflecte echidistant evenimentele, în condițiile în care jurnalismul românesc se caracterizează prin apartenență politică, de stânga sau de dreapta.

Sabina Fati a mai adus în discuție, la vizita noastră în redacție, problema știrilor false: „Europa liberă” își propune să combată constant fenomenul fake news. Acesta provine, în special, dinspre Rusia și China, iar misiunea și valorile istorice ale site-ului ne obligă să contracarăm, cu arme profesionale, știrile false și efectele generate de acestea.

Despre autor

Cristian Frisk

Lasă un comentariu