Cel puţin cinci ingineri au murit într-un accident produs la 8 august, într-o bază militară rusă din regiunea Arhanghelsk, pe litoralul Mării Albe.

Deflagraţia are legătură cu testarea noii rachete de croazieră cu propulsie nucleară 9M730 Burevestnik (SSC-X-9 Skyfall, conform terminologiei NATO).

Rosatom a declarat că accidentul s-a produs în timpul testării unei rachete implicând o sursă de energie izotopică pe o platformă în Marea Albă.

Ministerul rus al apărării declarase, iniţial, că nivelul de radiaţii a rămas normal, dar oficiali din oraşul Severodvinsk, din apropiere, au afirmat că au înregistrat o creştere a radioactivităţii pentru scurt timp. Ulterior, agenţia rusă de meteorologie a admis că nivelul de radiaţii crescuse de 16 ori peste cel normal.

Situată la Nionoksa, în Marele Nord, baza militară unde s-a produs accidentul, este specializată în teste de rachete balistice şi de croazieră ale flotei ruse. Inițial, armata rusă nu a descris accidentul ca implicând combustibil nuclear. Ministerul rus al apărării a spus că ar fi fost vorba despre testarea unui motor de rachetă cu combustibil lichid, proces care nu emite particule radioactive.

Carburantul rachetei a luat foc, cauzând detonarea acesteia şi lovind mai multe persoane pe o platformă ce se afla în mare. Presa rusă a speculat că ar fi vorba de racheta hipersonică Zirkon, deşi alte surse au indicat racheta de croazieră Burevestnik.

Racheta de croazieră „Burevestnik”.

Vladimir Putin a prezentat această rachetă, precum şi alte tipuri de arme din noul arsenal strategic al Rusiei în timpul discursului său despre starea naţiunii în martie 2018. Presa pro-Kremlin a contestat însă orice fel de conexiune cu Burevestnik, susţinând că autorităţile au testat un dispozitiv de accelerare avansat. Potrivit acesteia, a fost testat un accelerator avansat, un nou sistem de propulsie pe bază de combustibil lichid, care avea montat în el baterii nucleare, aceasta însemnând în limbaj militar noi surse de energie pe bază de izotopi.

Operatorul reţelei globale de senzori de radioactivitate a declarat săptămâna trecută că două staţii ale sale din Rusia, situate cel mai aproape de locul în care s-a produs explozia misterioasă din 8 august, s-au deconectat la două zile după incident, exprimându-şi îngrijorarea că Rusia le-ar fi putut opri.

Ne-am adresat operatorilor de staţii în legătură cu problemele tehnice întâmpinate la două staţii vecine, a declarat Lassina Zerbo, responsabilul cu respectarea Tratatului privind interzicerea testelor nucleare (CTBTO), într-un mesaj pe Twitter. Sistemul internaţional de monitorizare CTBTO include senzori atmosferici care detectează particule de radionuclizi în aer.

Zerbo a spus că date provenind de la staţii situate pe sau aproape de traiectoria unui prezumtiv nor de gaz rezultat în urma exploziei sunt în curs de examinare. Cele două staţii de monitorizare ruse aflate în apropierea locului unde s-a produs explozia (regiunea Arhanghelsk) – Dubna şi Kirov – au încetat să mai transmită la 10 august, iar autorităţile ruse au explicat CTBTO aceasta prin probleme cu reţeaua şi comunicaţiile, a declarat un purtător de cuvânt al CTBTO.

Deşi reţeaua de monitorizare a CTBTO este globală, iar staţiile sale transmit date la sediul din Viena, acestea sunt operate de ţările în care se află. În acelaşi timp, Zerbo a postat o simulare, de fapt o hartă, cu traseul norului în urma exploziei, arătându-l ajungând la Dubna şi Kirov în 10 şi 11 august, la două, respectiv trei zile după explozie.

De asemenea, autoritatea norvegiană responsabilă cu securitatea nucleară a anunțat că analizează mai multe mostre de iod radioactiv, detectate în apropierea graniţei cu Rusia, la câteva zile după incidentul din regiunea Arhanghelsk.

În acest moment, nu putem stabili dacă prezenţa iodului radioactiv este determinată de accidentul din Arhanghelsk de săptămâna trecută. DSA continuă analizele, a informat agenţia.

Autoritatea norvegiană pentru securitate nucleară, DSA, a informat că a detectat iod radioactiv în filtrele de aer ale unei staţii de monitorizare a radioactivităţii din Svanhovd, la graniţa cu Rusia în perioada 9-12 august, în condiţiile în care incidentul din Arhanghelsk a avut loc pe 8 august.

Detectarea iodului radioactiv nu este ceva neobişnuit în Norvegia, specialiştii din această ţară detectând acest element radioactiv de şase până la opt ori pe an, sursa fiind de obicei necunoscută.

În stilul caracteristic, Kremlinul a catalogat drept absurdă informaţia despre apariţia unui nor radioactiv în nordul Rusiei. O hartă a modului în care un nor radioactiv s-ar putea răspândi după un accident! Formularea în sine este destul de absurdă, a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Peste 90 de persoane au intrat în contact cu pacienţii expuşi la radiaţii, care au fost spitalizaţi într-o clinică din regiunea Arhanghelsk şi mai mulţi oameni ar putea să se fi aflat în zona de risc, după explozia din 8 august.

Administraţia din Severodvinsk a comunicat despre o creştere scurtă a nivelului radiaţiilor, dar medicilor cărora le-au fost aduse în grijă persoanele rănite în explozie nu li s-a spus că acestea au fost expuse la radiaţii, potrivit BBC. Potrivit acestora, trei răniţi au fost trimişi la spitalul clinic regional din Arhanghelsk, alţi trei, la spitalul Semaşko tot din acest oraş, unde există echipamente pentru tratarea celor expuşi la radiaţii.

Primii trei răniţi au fost aduşi la spital într-o stare gravă stabilă, cu un elicopter al aviaţiei sanitare direct de la locul exploziei pe platforma unde a avut loc testul. Răniţii au fost duşi la camera de urgenţă, unde au fost examinaţi şi apoi trimişi în sala de operaţie pentru a li se oferi asistenţă. La aproximativ o oră după ce pacienţii au fost aduşi la spital, medicii şi-au dat seama că victimele sufereau în urma expunerii la radiaţii.

Despre autor

Marius Bâtcă

Lasă un comentariu