Venit din Cloud, IoT sau Internet of Things (internetul dispozitivelor/lucrurilor) devine tot mai prezent în viața noastră. Iubitori sau nu de tehnologie, folosim tot felul de gadgeturi conectate la internet care ne fac viața mai ușoară. Iar asta presupune mai mult decât rețele de socializare ca Facebook, Instagram și Twitter: hub-uri smart home, aparate automate pentru bucătărie, iluminat inteligent, securitate, TV, sisteme audio și multe altele. Este vorba despre o infrastructură globală care permite funcţionarea unor servicii avansate, prin interconectarea obiectelor/dispozitivelor/lucrurilor, pe baza tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii interoperabile.

Internetul lucrurilor (IoT) ar trebui să reprezinte următoarea inovare economică și socială majoră, după revoluția conectivității online, adică legarea tuturor și a TOT la internet. Este de evitat confunzia cu legarea de glie, deși, pentru unii, e același lucru. Prin intermediul IoT, orice obiect fizic sau virtual poate fi conectat la alte obiecte și la internet, generând o rețea între obiecte și între oameni. IoT poate combina lumea fizică și cea virtuală în ecosisteme inteligente, care percep mediul înconjurător, analizează și se adaptează pentru a ne face viețile mai ușoare, mai sigure, mai eficiente și mai prietenoase. Mă rog, de la caz la caz, după vârstă, posibilități, educație și viziuni filosofice asupra lumii în care trăim. Dacă le întrebi pe asistentele personale IA (inteligență artificială) Bixby și Siri, de la două firme concurente producătoare de smartphone, totul este minunat în Cloud. Însă, pentru oameni, totul e să nu rămâi cu capul în nori sau în ceață!

Creșterea semnificativă a numărului obiectelor conectate de tip IoT în ritmuri  anuale de peste 20% până în 2025 se presupune că va fi alimentată de o gamă tot mai diversă de scenarii de utilizare și de reducerea prețurilor dispozitivelor/lucrurilor conectate. Pe de altă parte, acoperirea existentă a rețelelor mobile le va oferi operatorilor acestora o poziție avantajoasă în furnizarea conexiunilor necesare aplicațiilor IoT, arată previziunile cunoscătorilor, nefiind vorba, nicidecum, de mediatizații Nostradamus sau Baba Vanga.

Dacă, în prezent, tehnologiile alternative, inclusiv îmbunătățirile aduse serviciilor 4G, sunt suficiente pentru ceea ce înseamnă cererințele IoT pe termen mediu, potrivit specialiștilor ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii), tehnologia 5G va aduce fiabilitate, latență scăzută, scalabilitate, securitate și mobilitate, ingrediente care pot sprijini proliferarea pe scară masivă a ecosistemelor IoT. Mai pe înțelesul tuturor, o să fie mai mult, mai bine și mai repede. Și, eventual, mai sigur. De ce doar eventual?

Pentru că există și un dezavantaj al acestor tehnologii interconectate peste tot și cu orice. Oamenii nu iau în considerare pași simpli de prevenire a potențialelor riscuri care pot permite unor terțe persoane cu intenții malițioase să le acceseze dispozitivele sau casa inteligentă. Deși majoritatea oamenilor își protejează computerul/laptopul și telefonul cu o parolă, nu iau aceste măsuri și pentru celelalte dispozitive instalate în casă. Unul dintre primii pași în protejarea casei constă în alegerea producătorului pentru dispozitivele conectate la internet. Este avantajos și un moment de  meditație asupra alegerii produselor testate și de încredere. De asemenea, protejarea rețelei Wi-Fi este esențială pentru securizarea dispozitivelor.

De altfel, până și FBI, care profită de asemenea vulnerabilități în depistarea  infractorilor urmăriți, recomandă păstrarea dispozitivelor inteligente într-o rețea separată, schimbarea parolelor setate din fabrică (setări implicite) și limitarea aplicației de mobil pentru administrarea unui dispozitiv IoT. Dispozitivele Internet of Things trebuie să fie conectate la o rețea Wi-Fi separată, diferită de cea folosită pentru dispozitivele principale, cum ar fi laptopuri, computere desktop sau smartphone-uri.

Prin păstrarea echipamentelor IoT într-o rețea separată, orice dispozitiv inteligent compromis nu va oferi o cale de atac directă către dispozitivele primare ale utilizatorului – unde sunt stocate majoritatea datelor. Compromiterea unui dispozitiv din rețeaua primară ar necesita un efort considerabil din partea atacatorului, susțin specialiștii. Totuși, plasarea dispozitivelor primare și a dispozitivelor IoT în rețele separate nu este un lucru atât de ușor de aplicat pentru utilizatorul obișnuit. O soluție este folosirea micro-segmentării, o caracteristică regăsită în firmware-ul celor mai multe routere Wi-Fi, care permite administratorilor de router să creeze rețele virtuale (VLAN). VLAN-urile se vor comporta ca diferite rețele chiar dacă rulează efectiv pe același router. Deja începe să fie complicat!

Din păcate, potrivit unui studiu realizat de ANCOM la începutul anului trecut, doar 22% dintre români au auzit despre IoT, persoanele din grupele de vârstă 16-30 ani şi 31-45 ani fiind cele mai familiarizate cu acest concept, în detrimentul celor de peste 46 de ani. Cu toate acestea, aproximativ 4% din populaţie deţine personal sau în gospodărie obiecte inteligente ce pot fi conectate sau interconectate.

Despre autor

Marius Bâtcă

Lasă un comentariu