Un tabloid ar titra astfel: Conflict la Dunăre! Se întâmplă chiar acum în sudul țării! Dacă am da click pe articol, am afla că, într-adevăr, în sudul României, în teren real, există un conflict, însă unul fictiv, cu scop de antrenament.

Bine ați venit la exercițiul Muntenia 2019, cea mai serioasă joacă, un war game și exercițiu de luare a deciziilor, care se desfășoară după un scenariu fictiv, pe teren real, în zona de sud a țării, la Dunăre.

Foto: Cornelia Bădin

Universitatea Națională de Apărare Carol I s-a transformat într-un mare centru de gaming, un joc cât se poate de serios și important. Avem povestea, gameplay-ul: Brigada 1 Infanterie Mecanizată se află în apărare.

Mai rămânem în spiritul ludic doar atât cât să prezentăm echipele: Player One – un comandament joint mixt, masteranzi din anul I Forțe Aeriene, Forțe Terestre, Forțe Navale și Conducere Logistică din cadrul Facultății de Comandă și Stat Major a Universității Naționale de Apărare Carol I împreună cu masteranzi de la Academia Militară Gheorghi Rakovski din Sofia.

Foto: Cornelia Bădin

Activitatea în comun se află deja la a treia ediție, fiind planificată să se desfăşoare anual, alternativ pe teritoriul celor două state partenere. Player Two: un inamic fictiv proiectat într-un scenariu realist. Let the game begin!

Ca să înțelegem mai bine ideea, scopul și modul de desfășurare al exercițiului, plecăm în căutarea jucătorilor, pe care îi găsim la hărți sau concentrați în spatele monitoarelor.

Maior Bogdan Crintea.
Foto: Cornelia Bădin

Maiorul Bogdan Crintea este comandantul Comandamentului mixt Bravo, al Brigăzii 1 Infanterie Mecanizată.

Comandamentul Bravo este cel care lucrează în parteneriat cu colegii din Bulgaria, avem aici prezenți și ofițeri din cadrul aceleiași forme de învățământ ca a noastră, participanți la exercițiu.

Ați intrat în sală în momentul în care verificam un curs de acțiune și îl simulam în sistemul pus la dispoziție de către Centrul pentru Jocuri de Război și Experimentări Doctrinare. În urma acestei simulări se văd efectele acțiunilor pe care noi le-am planificat în câmpul de luptă.

Simulatorul ne ajută să ne dăm seama ce am făcut bine, ce am făcut rău, unde suntem slabi, unde suntem puternici, astfel încât, în momentul în care iau o decizie, să am toate aceste date și instrumente la îndemână astfel încât decizia să fie cea corectă, spune comandantul comandamentului Bravo.

Locotenent-colonel Daniel Roman.
Foto: Cornelia Bădin

La desfășurarea activității este atent nu doar maiorul Crintea, ci și locotenent-colonelul Daniel Roman:

La acest exercițiu, care se desfășoară în perioada 25-29 martie, sunt coordonatorul principal pentru comandamentul de brigadă Bravo.

Obiectivele acestui exercițiu sunt de a dezvolta competențele de analist, planificator și factor decident militar la nivel tactic cu studenții masteranzi din anul I conducere interarme.

Un obiectiv secundar este ca studenţii masteranzi să realizeze planificarea acţiunilor militare asistaţi de computer, în sistemul de simulare JCATS (Joint Conflict and Tactical Simulation).

Sistemul JCATS este un instrument de proiectare a acţiunilor cu care noi ar trebui să ne obișnuim în lucrul de stat major pentru analiza mediului de confruntare, planificarea şi validarea rezultatelor operaţiilor militare.

Căpitan Vaklin Kirilov.
Foto: Cornelia Bădin

Căpitanul Vaklin Kirilov și căpitanul Tsvetelin Georgiev lucrează cot la cot cu masteranzii români. Primul face parte din structura S2 – Informații, cel de-al doilea este șef de stat major. Căpitanul Kirilov explică:

Noi adunăm informațiile necesare cu privire la conflict, analizăm terenul și colaborăm cu ofițerii români. Este o colaborare bună, ne înțelegem bine, nu există nicio problemă deoarece ne putem coordona și sincroniza foarte bine.

Căpitan Tsvetelin Georgiev.
Foto: Cornelia Bădin

Căpitanul Georgiev punctează: astăzi a fost vorba doar despre analiza cursului de acțiune, observăm relațiile cauză-efect. Mâine alegem cursul optim al acțiunii şi luam deciziile cele mai bune. Lucrăm integrat cu colegii din România, sincronizați ca o echipă unde fiecare știe ce trebuie să facă.

Căpitan Mihai Dăiescu.
Foto: Cornelia Bădin

Plecăm din Comandamentul Bravo și poposim în Comandamentul Charlie, unde, comandantul acestuia, căpitanul Mihai Dăiescu, urmărește acțiunile inamicului:

Avem deja un curs de acțiune probabil al inamicului, care ne ajută să vedem cum se va desfășura războiul propriu-zis. La forțele proprii căutăm ajustări, greșeli și îmbunătățiri, astfel încât concepția noastră să fie de cea mai bună calitate.

Până acum suntem cu obiectivele în curs de îndeplinire, faptul că am desfășurat aceste simulări ne-a ajutat foarte mult. Avem greșeli, avem ajustări, avem foarte multe lucruri de îmbunătățit, dar până la sfârșitul zilei vom fi cu obiectivele operaționale îndeplinite, astfel încât mâine, la briefingul de luare a deciziei, vom avea o concepție foarte bună.

Ce ne-am face, însă, fără comandanți? Maiorul Claudiu Nistorescu are rolul de comandant al Brigăzii 1 Infanterie Mecanizată, comadamentul Alpha:

Am simulat acțiunile planificate de către comandament și, în acest moment, suntem în derularea jocului de război, prin care testăm cursurile de acțiune proprii, în funcție de acțiunile inamicului. Obiectivul nostru de moment este testarea cursurilor de acțiune identificate de către statul major al brigăzii.

Trebuie să vedem eficiența acțiunilor forțelor proprii. Pe termen lung, acest exercițiu face parte din pregătirea noastră atât ca ofițeri planificatori, cât şi ca factori de decizie.

Exercițiile de acest tip au lăsat în urmă titlul de inedit și au devenit o obișnuință, o etapă necesară în pregătirea masteranzilor Facultății de Comandă și Stat Major.

Locotenent-colonel Niculai Lehaci.
Foto: Cornelia Bădin

În fiecare semestru, masteranzii învață o formă de luptă și o structură. În primul semestru se învață ofensiva brigăzii mecanizată, în semestrul doi apărarea brigăzii mecanizată, în semestrul trei ofensiva diviziei, iar în ultimul semestru operaţia de apărare a diviziei.

La finalul parcurgerii conținutului teoretic al fiecărui semestru, este planificat un exercițiu, care pune în valoare tot ce au acumulat masteranzii. Mai mult decât atât, în primul an are loc și un exercițiu la munte, cu acțiunile brigăzii în zonele montane, iar în anul doi au un exercițiu cu acțiuni ale diviziei pe litoral și în Deltă.

În plus, urmează să avem un exercițiu integrator desfășurat tot aici, multi-eșalon, care se desfășoară încă din anul 2004, ne spune locotenent-colonelul Niculai-Tudorel Lehaci, prodecanul pentru cercetare științifică al Facultății de comandă și stat major și arbitru principal pentru Comandamentul Charlie în cadrul exercițiului Muntenia 2019.

Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibile fără ajutorul Centrului pentru Jocuri de Război și Experimentări Doctrinare, din cadrul Statului Major al Apărării.

Colonel Manuel Dogaru.
Foto: Cornelia Bădin

Să organizezi până în cele mai mici detalii un exercițiu de asemenea tip nu este deloc un lucru simplu. Cel mai bine știe colonelul Manuel Dogaru, șeful secției Sprijinul Simulării:

Planificarea unui astfel de exercițiu înseamnă o colaborare care începe cu câteva luni înainte de activitate și presupune un schimb de informații, astfel încât partenerii să înțeleagă ce le putem oferi, iar noi să înțelegem specificul activităților la fiecare formă, tip, școală.

După ce reușim să ne familiarizăm cu procedurile, abia atunci putem să începem efectiv lucrul, însemnând un schimb de informații conturat specific în adunarea și punerea în ordine a tuturor datelor pentru sistemul de simulare JCATS, organizarea celulelor de sprijin a exercițiului, căutarea resurselor umane și materiale, tehnice, aducerea și pregătirea lor pentru a suporta o astfel de activitate, urmând partea propriu-zisă a activității, care durează un timp destul de redus, după care urmează o analiză a activității, din care tragem concluzii asupra performanței, asupra modului de îndeplinire a obiectivelor, ce ar fi de făcut pentru ca activitățile următoare să aibă o mai mare eficiență

Foto: Cornelia Bădin

Universitatea Națională de Apărare nu este, însă, unicul beneficiar al ajutorului celor care se ocupă cu joaca de-a războiul:

Exercițiile de acest tip au devenit o obișnuință în ceea ce ne privește, deoarece am desfășurat și desfășurăm multe exerciții în sprijinul învățământului, având ca și parteneri Universitatea Națională de Apărare Carol I, Școala de Aplicație pentru Logistică General Constantin Zaharia, Centrul de Pregătire pentru Comunicații și Informatică Decebal I, cu care desfășurăm exerciții proiectate special pentru a atinge obiective de învățământ specifice, a subliniat colonelul Dogaru.

Ieșim din situație. Apăsăm log-off și revenim la cotidian. Exact ca într-un joc pe calculator, salvăm progresul într-un folder și îl punem la păstrare într-un cotlon al minții.

Ofițerii gameri procedează, însă, într-o manieră completă diferită. După fiecare pas, își caută opțiunea de salvare. Speră să nu fie nevoie, dar sunt conștienți că, în cazul unui conflict real, vor folosi tot ce au învățat în cadrul acestei simulări.

Joaca de-a războiul se desfășoară, iată, într-o manieră foarte serioasă.

Despre autor

Cornelia Dumitru

Locotenentul Cornelia Dumitru a absolvit Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. Domeniile sale de interes sunt învăţământul militar şi fenomenul cultural militar. Realizează corespondenţe pentru postul de radio „Vocea Armatei”.

Lasă un comentariu