Apollo 11 a reprezentat apogeul misiunilor NASA de cucerire a satelitului natural al Pământului. La 20 iulie 1969, Neil Armstrong şi Buzz Aldrin au fost primii oameni care au păşit pe suprafaţa Lunii.

La 50 de ani de la eveniment, tot mai multe entități statale și multinaționale se implică în războiul pentru dominarea spațiului cosmic.

Este evident că, pe lângă aspectul științific și economic, componenta militară este cel mai concludent element de mobilizare a unor resurse specifice Războiului Rece. Marte devine următoarea țintă declarată!

Un salt uriaș pentru omenire

Omenirea a reuşit, pentru prima dată, să ajungă pe Lună datorită programului Apollo, un proiect revoluţionar dezvoltat de U.S. National Aeronautics and Space Administration, între anii 1960 şi 1970.

Lansarea misiunii Apollo 11, de la Kennedy Space Center, din Florida, a avut loc la 16 iulie 1969.

Lansarea misiunii Apollo 11.

La bord, se aflau Neil Armstrong, Edwin Buzz Aldrin şi Michael Collins. Armstrong era comandantul misiunii, Collins era pilotul modulului principal, iar Buzz Aldrin era pregătit să piloteze modulul care urma să ajungă pe Lună.

Cei trei au avut nevoie de 76 de ore pentru a parcurge cei aproximativ 386.242 km, până pe orbita selenară.

La 20 iulie, Armstrong şi Aldrin deveneau primii oameni care păşeau pe suprafața Lunii. Au rămas în istorie cuvintele lui Armstrong: E un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru Omenire.

Pietricelele de pe Lună și România socialistă

Republica Socialistă România a fost singurul stat din zona sovietică de influență care a transmis, în direct, la televiziunea națională, marele eveniment al aselenizării. A fost posibil datorită deschiderii manifestate de Occident față de regimul Ceaușescu,  după ce a condamnat invadarea Cehoslovaciei de celelalte state ale Tratatului de la Varşovia.

Mai mult decât atât, pentru a-i face o favoare lui Ceaușescu, SUA au profitat de  misiunea Apollo 11, astfel că un steag al R.S.România a ajuns pe Lună.

Tricolorul a fost dăruit de președintele american Richard Nixon lui Ceauşescu, împreună cu patru mostre selenare (câteva mici fragmente de rocă).

Steagul ţării voastre a fost purtat până pe Lună şi înapoi, de Apollo 11, iar acest fragment din solul suprafeţei lunare a fost adus pe Pământ de echipajul primei misiuni cu oameni la bord, este inscripţia de pe acest cadou, potrivit Muzeului Naţional de Istorie a României.

Artemis, noua misiune selenară

NASA a prezentat un calendar privind programul Artemis, creat pentru a readuce echipaje de astronauţi americani pe Lună. Acesta va cuprinde opt lansări de rachete şi plasarea unei staţii spaţiale pe orbita selenară, până în 2024.

Astfel, Artemis 1 va fi o misiune fără echipaj în jurul Lunii, planificată pentru 2020. Artemis 2 ar trebui să aibă loc în 2022 și programată să fie o misiune cu echipaj pe orbită.

Misiunea Artemis 3 ar trebui să fie un dublu eveniment, pentru că are în vedere  inclusiv prima femeie care va păşi pe suprafața selenară, în 2024.

Cele trei misiuni Artemis vor fi lansate cu ajutorul celei mai mari rachete, Space Launch System, iar, în partea superioară a lansatorului, se va afla capsula locuibilă Orion, potrivit Agerpres, care citează agenții de presă internaționale.

Acestor misiuni, care vor fi 100% ale NASA, li se vor adăuga cinci lansări care vor livra segmente din viitoarea Gateway, o mini-staţie spaţială de pe orbita lunară, care îi va aştepta pe astronauţi şi va fi folosită ca punct de trecere.

Aceste cinci lansări vor fi realizate între 2022 şi 2024, de companii spaţiale private, pe care NASA le va finanţa.

 

Rusia a rămas repetentă – China a luat fața ascunsă a Lunii

China a efectuat cu succes prima aselenizare (fără echipaj uman) realizată vreodată pe faţa nevăzută a Lunii. Modulul de explorare Chang’e-4, lansat în decembrie 2018, a aselenizat în siguranţă la 3 ianuarie 2019.

Spre deosebire de faţa Lunii aflată spre Terra, nicio sondă sau modul de explorare nu au atins vreodată solul celeilalte părţi a satelitului natural. Faţa ascunsă a Lunii este accidentată, presărată cu cratere, în timp ce faţa vizibilă oferă multe suprafeţe care permit aselenizarea.

Între timp, Federația Rusă, moștenitoarea programelor sovietice – doar când este vorba despre reușite, bineînțeles –, se situează la coada clasamentului explorării cosmice. Sub regimul Putin, preocupat doar de propagandă și înarmare, cosmonautica rusă nu a depășit nivelul sfârșitului deceniului al șaptelea, al secolului trecut.

Așa se face că, pe lângă UE și China, state precum Japonia și India au înregistrat succese notabile în explorarea spațiului.

Roverul Mars 2020, precursorul primei misiuni umane marțiene

Planurile NASA indică anii 2030 ca estimare pentru momentul în care primul om să ajungă pe Planeta Roşie.

Cert este că revenirea astronauţilor americani pe Lună vizează pregătirea pășirii primului om pe planeta Marte în 2033, a confirmat  administratorul NASA, Jim Bridenstine, citat de AFP.

Roverul Mars 2020.

Vrem să reuşim să asolizăm pe Marte în 2033, a declarat acesta, în timpul unei audieri în Congresul SUA.

Până atunci, roverul Mars 2020 va fi lansat în spaţiu de la baza Cape Canaveral din Florida, în iulie 2020. Acesta urmează să efectueze o coborâre lentă şi să se plaseze în craterul marţian Jerezo la 18 februarie 2021.

Întrucât suntem pe punctul de a lansa această misiune istorică pe Marte, vrem ca toată lumea să facă parte din această călătorie de explorare, a spus Thomas Zurbuchen, administrator asociat al Science Mission Directorate (SMD) din NASA, cu sediul în Washington.

În cadrul misiunii, care nu va avea echipaj uman, va fi trimis un rover cu obiectivul de a căuta semne ale unor forme de viaţă microbiene care ar fi putut exista în trecut, precum şi de a caracteriza geologia şi climatul Planetei Roșii, a colecta mostre şi a pregăti calea pentru explorarea cu echipaj uman, a precizat NASA într-un comunicat de presă.

Despre autor

Marius Bâtcă

Lasă un comentariu