Anul 2020 a debutat cu o agravare a situației de securitate în Orientul Mijlociu, după decizia Administrației Trump de a-l elimina fizic pe generalul iranian Qassem Soleimani, comandantul Forţei Al-Quds, unitatea de elită a Gardienilor Revoluţiei. Pentagonul și-a justificat măsura extremă, precizând că generalul Soleimani a organizat atacurile din ultimele luni asupra bazelor coaliţiei din Irak şi a aprobat recentele atacuri asupra ambasadei SUA din Bagdad. Însă nu ar fi exclus ca planurile americane să fie mult mai complexe și, pe lângă eliminarea influenței iraniene din Irak, să aibă în vedere provocarea unei revoluții la Teheran, care să ducă la răsturnarea regimului ayatollahilor.

Fostul comandant al Forţei Quds a Gărzilor Revoluţionare, însărcinată cu operaţiile externe ale Iranului, a exercitat, în special începând din 2018, o influenţă notabilă în negocierile politice vizând formarea unui guvern în Irak. De asemenea, influentul general, ucis la vârsta de 62 de ani, era unul din cele mai populare personaje din Iran, fiind considerat un adversar incomod al SUA şi al aliaţilor săi. La 31 decembrie, un atac spectaculos al manifestanţilor irakieni pro-Iran împotriva Ambasadei SUA la Bagdad, care nu a făcut răniţi, a intervenit ca răspuns la loviturile americane sângeroase împotriva poziţiilor brigăzilor Hezbollah. Această facţiune a fost acuzată de Washington că ar fi efectuat tirurile cu rachetă care au ucis cu câteva zile înainte un subcontractant american la o bază militară în nordul Irakului.

La scurt timp după anunţul morţii generalului Qassem Soleimani, în noaptea de 2 spre 3 ianuarie, în timpul unui raid asupra unui convoi pe aeroportul din Bagdad, preşedintele SUA a postat pe Twitter imaginea drapelului american, fără alte comentarii. Pentagonul a confirmat că Donald Trump a dat ordinul ca generalul iranian să fie eliminat. La ordinul preşedintelui, armata americană a luat măsuri defensive decisive pentru a proteja personalul american aflat în străinătate, ucigându-l pe Qassem Soleimani. (..) Acest atac a avut drept scop descurajarea unor planuri viitoare de atac iraniene, arăta comunicatul Departamentului american al Apărării, care adăuga că Statele Unite vor continua să adopte măsurile necesare pentru a-i proteja pe americani şi interesele americane pe glob.

Vineri, 3 ianuarie, Hashd al-Shaabi, coaliţie de organizaţii paramilitare preponderent pro-iraniene din Irak, a informat că numărul doi al coaliţiei, Abu Mehdi al-Muhandis, precum şi generalul iranian Qassem Soleimani au fost ucişi într-un raid american. De asemenea, Corpul Gărzilor Revoluţionare iraniene a confirmat moartea generalului Soleimani la televiziunea de stat iraniană: Gardienii Revoluţiei anunţă că gloriosul comandant al islamului, Haj Qassem Soleimani, la sfârşitul unei vieţi de slujire, a murit ca martir într-un atac al Americii asupra aeroportului din Bagdad.

Generalul Qassem Soleimani.

Iranul a promis că va răzbuna moartea lui printr-o acţiune militară, însă Donald Trump a replicat sâmbătă că va lovi 52 de ţinte în Iran, foarte repede şi foarte dur, dacă republica islamică va ataca personal sau obiective americane. De asemenea, președintele american a precizat că unele dintre aceste ţinte iraniene sunt de nivel foarte înalt şi foarte importante pentru Iran şi pentru cultura iraniană. Media ostile lui Trump, în SUA, au subliniat ca nefericită formularea prezidențială cultură iraniană, făcând referire la eventualitatea lovirii unor situri istorice a căror valoare este inestimabilă.

Răspunsul Iranului la asasinarea generalului Qassem Soleimani va fi, fără îndoială, militar şi împotriva bazelor militare, a declarat un consilier al ghidului suprem al Iranului, generalul de brigadă Hossein Dehghan, într-un interviu acordat duminică CNN. La rândul său, Mohsen Rezai, fost comandant-şef al Gardienilor Revoluţiei, în prezent ocupant al unui post-cheie în sistemul politic iranian, a amenințat cu atacarea Israelului, principalul aliat al SUA în zonă. Domnule Trump, aţi notat pe Twitter că veţi ataca 52 de ţinte în Iran? Aţi notat pe Twitter că veţi ataca din nou dacă Iranul se va răzbuna? Fiţi sigur că, în acest caz, Iranul va reduce în praf şi pulbere Haifa şi centrele urbane israeliene, într-un mod în care Israelul va fi ras de pe suprafaţa globului, a afirmat Rezai.

Schimbul de replici a continuat, Donald Trump amenințând că Statele Unite vor riposta rapid, într-o manieră disproporţionată, dacă Iranul loveşte orice ţintă sau persoană americană. Aceste postări media vor servi drept notificare către Congresul Statelor Unite; în cazul în care Iranul va lovi orice persoană sau ţintă aparţinând Statelor Unite, SUA vor răspunde rapid şi complet, poate într-o manieră disproporţionată. O astfel de notificare nu este necesară, dar este totuşi făcută!, a precizat Trump.

Creșterea tensiunilor din Orientul Mijlociu nu a lăsat restul lumii fără reacție. Astfel, Germania, Franţa şi Marea Britanie au cerut duminică Iranului să renunţe la măsurile ce contravin acordului nuclear din 2005, în contextul în care autorităţile de la Teheran au anunţat renunţarea la orice limită privind îmbogăţirea uraniului. Cerem Iranului să retragă toate măsurile ce nu sunt conforme cu acordul nuclear, se arată într-un comunicat comun al cancelarului german Angela Merkel, preşedintelui francez Emmanuel Macron şi premierului britanic Boris Johnson. De asemenea, în acest context, cei trei lideri europeni au făcut un apel la Iran să se abţină de la înfăptuirea unor noi acţiuni violente sau de a acorda sprijinul unor astfel de acţiuni. În prezent este crucială reducerea tensiunilor. Chemăm toţi actorii să dea dovadă de maximă reţinere şi responsabilitate, se arată în declaraţia comună. Suntem pregătiţi să continuăm convorbirile cu toate părţile pentru a contribui la reducerea tensiunilor şi restabilirea stabilităţii în regiune, au adăugat liderii celor trei state europene.

Militarii iranieni din Gărzile Revoluționare.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice, Dylan White,  a anunțat că NATO şi-a suspendat operaţiile de antrenament din Irak. Misiunea NATO în Irak, care numără câteva sute de soldaţi, antrenează din octombrie 2018 forţele acestei ţări, la solicitarea guvernului irakian, pentru a împiedica revenirea grupării jihadiste Stat Islamic. Misiunea NATO continuă, dar activităţile de antrenament sunt în prezent suspendate, a declarat White, care a confirmat că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a discutat telefonic cu secretarul american al Apărării, Mark Esper, despre evoluția situației de securitate din zonă.

O primă măsură luată de Teheran, care a căpătat o influență extrem de mare la Bagdad, a fost forțarea unei decizii a Parlamentului irakian prin care se cere SUA să-și retragă trupele de pe teritoriul său. De altfel, noul comandant al Forţei Quds a anunţat că obiectivul său este de a alunga SUA din regiune. Trebuie spus că în Irak au avut loc mai multe manifestații, inclusiv în cursul zilei de duminică, 5 ianuarie, în timpul cărora manifestanţii anti-guvernamentali au protestat împotriva celor doi ocupanţi, Iranul şi SUA. În timp ce legislativul irakian, care a votat o rezoluţie care cere retragerea trupelor străine, rămâne divizat între parlamentarii care doresc plecarea celor 5.200 de soldaţi americani staţionaţi în Irak şi parlamentarii care vor să fie menţinută o contrapondere în faţa influenţei partidelor şi grupărilor armate sprijinite de Teheran, manifestanţii spun că refuză să aleagă oricare din aceste două opţiuni, cuvântul de ordine al revoltei lor fiind ne vrem ţara înapoi.

Parlamentul irakian a cerut duminică guvernului să pună capăt prezenţei trupelor străine în Irak în cadrul unei sesiuni speciale desfăşurate în prezenţa premierului demisionar Adel Abdel Mahdi. Drept răspuns, preşedintele Donald Trump a ameninţat cu sancţiuni severe împotriva Bagdadului, precizând că, dacă trupele vor pleca, Bagdadul va trebui să plătească Washingtonului costul bazei aeriene din Irak. Avem o bază aeriană extrem de scumpă, care este acolo. A costat miliarde de dolari pentru a fi construită, cu mult înaintea mandatului meu. Nu plecăm decât dacă ne restituie banii pentru ea, a declarat Trump reporterilor la bordul Air Force One. Preşedintele SUA a mai precizat că dacă Bagdadul solicită forţelor americane să plece şi nu o face într-un mod amical le vom impune sancţiuni aşa cum nu au mai văzut vreodată.

Aparent, amenințările președintelui american nu au impresionat conducerea irakiană, pentru că luni, 6 ianuarie, Bagdadul a cerut, într-o scrisoare adresată Consiliului de Securitate al ONU, condamnarea atacului realizat pe teritoriul său de către SUA, în care a fost ucis generalul iranian Qassem Soleimani şi locotenentul irakian al acestuia Abu Mehdi al-Muhandis. Această operaţie americană reprezintă o agresiune împotriva poporului şi a guvernului irakian, o încălcare flagrantă a condiţiilor legate de prezenţa forţelor americane în Irak şi o escaladare periculoasă care ar putea duce la un război devastator în Irak, în regiune şi în lume, a declarat ambasadorul irakian la ONU, Mohammed Hussein Bahr-Aluloom. Irakul solicită Consiliului să-şi îndeplinească responsabilităţile şi să se asigure că aceia care au comis astfel de încălcări, care nu doar încalcă drepturile omului, dar şi dreptul internaţional, făcând să prevaleze legea junglei în cadrul comunităţii internaţionale, să fie traşi la răspundere, a adăugat diplomatul irakian.

Ambasada SUA din Bagdad, luată cu asalt.

Creșterea discursurilor belicoase între părțile implicate l-a determinat pe secretarul general al NATO, Jens
Stoltenberg, să convoace o reuniune de urgenţă a Consiliului Nord-Atlantic. Reuniunea la nivel de ambasadori a principalului for de decizie al Alianţei, care s-a desfășurat luni, a evaluat situaţia din zonă după eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani. De asemenea, la finalul reuniunii, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel la Iran să se abţină de la noi violenţe şi provocări. La reuniunea noastră de astăzi, aliaţii au lansat apeluri la reţinere şi detensionare. Un nou conflict nu ar fi în interesul nimănui, deci Iranul trebuie să se abţină de la noi violenţe şi provocări, a spus presei secretarul general al NATO. Cu prilejul acestei reuniuni a
ambasadorilor celor 29 de ţări membre NATO, responsabilii americani şi-au informat partenerii privind operaţia în cursul căreia generalul iranian Qassem Soleimani a fost ucis în Irak.

Oficialul NATO a subliniat că este vorba despre o decizie a SUA, nu a coaliţiei sau a NATO. Însă toţi aliaţii sunt îngrijoraţi de activităţile destabilizatoare ale Iranului în regiunea Orientului Mijlociu, a adăugat el. Am asistat recent la o escaladare din partea Iranului, în special la o lovitură asupra unei instalaţii petroliere saudite şi
la doborârea unei drone americane.
Suntem cu toţii de acord că Iranul nu trebuie să dobândească niciodată arma nucleară. Avem preocupări comune privind testele cu rachetă ale Iranului şi suntem uniţi în condamnarea sprijinului Iranului pentru o varietate de grupuri teroriste, a subliniat Jens Stoltenberg.

Situația în zonă rămâne în continuare extrem de volatilă, putând cunoaște, în orice moment, evoluții spectaculoase.
Cu toate acestea, secretarul apărării Mark Esper a sugerat, luni, că armata americană nu va încălca legile războiului prin atacarea unor situri culturale iraniene, aşa cum a ameninţat preşedintele Donald Trump. De asemenea, deocamdată, nu este prevăzută nicio retragere a trupelor americane din Irak, oficialii militari americani pronunțându-se în favoarea unei repoziționări a trupelor.

Militarii români din Irak, relocați

Ca urmare a deciziei luate de Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori de 6 luni, 6 ianuarie, de a suspenda temporar misiunea de instruire a trupelor irakiene, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, Ministrul Apărării Naționale a întreprins măsurile necesare pentru întreruperea misiunilor de instruire și consiliere efectuate de militarii români dislocați în Irak.

Astfel, pentru asigurarea siguranței personalului, cei 14 militari români care ereau în misiune în Irak vor fi relocați temporar într-o altă bază a coaliției. Misiunile militarilor români se axau pe activități de pregătire și formare a instructorilor irakieni din sistemul militar, consilierea oficialilor din ministerul irakian al Apărării și din alte instituții responsabile pentru reformarea sectorului de securitate și creșterea capacității operaționale a Forțelor Armate ale Republicii Irak.

Decizia României este în deplină concordanță cu poziția aliată exprimată în cadrul reuniunii de ieri, și, în funcție de evoluția situației din zonă, militarii români sunt pregătiți să își reia misiunile. România rămâne ferm angajată în lupta împotriva terorismului internațional atât în format aliat, cât și alături de partenerii din cadrul Coaliției Globale anti-ISIS. (www.mapn.ro)

Despre autor

Marius Bâtcă

Lasă un comentariu