În premieră în Armata României, la sediul Centrului național militar de psihologie și sănătate comportamentală (CNMPSC), din subordinea Direcţiei generale management resurse umane, s-a desfăşurat un curs mindfulness.

De la înfiinţarea sa, la 1 noiembrie 2018, CNMPSC a desfăşurat multe activități, în țară sau în străinătate, care vizează operaționalizarea centrului. În scopul de a consolida partea de asistență psihologică și sănătate comportamentală, a fost infiinţată o structură de psihologie clinică operațională.

Astfel, pentru prima dată, se acordă o atenție deosebită militarilor cu probleme psihologice rezultate din exercitarea profesiei, mai ales acelora care au revenit din teatrele de operații. Datorită colaborării cu specialiști în domeniu, recunoscuți la nivel național, a fost posibilă organizarea cursului
mindfulness, program ce se folosește în multe armate, pentru că, în urma cercetărilor, s-a constatat că procedeul poate avea ca rezultat creșterea performanței și reducerea stresului operațional.

Cursul organizat la CNMPSC a constat în sesiuni de câte cinci ore/zi, 60% din timpul fiecăreia constând în exerciţii practice, iar restul, în teorie, prin învățare activă. Exerciţiile practice au constat în antrenarea atenției, astfel încât, apelând la cele cinci simțuri, cursantul să se poată ancora în prezent.

Este un curs-pilot, ne-a precizat şeful centrului, colonel Vasile Doru Marineanu, adresat psihologilor din centru. Ulterior, dorim extinderea și la psihologii din celelalte structuri, astfel încât să-l putem organiza și în unități, să-l adresăm și militarilor care urmează să plece în teatre de operații. Ideea noastră este de a-l include în pregătirea psihologică de dinaintea misiunii și în toate activitățile de control al stresului operațional.

Colonel Vasile Doru Marineanu, șeful CNMPSC.

Un militar care trece prin situații traumatice trebuie să considere că acestea sunt normale într-un teatru de operații, trebuie să-și normalizeze reacțiile indiferent de trăirile pe care le are, și, dacă nu reușește să le așeze și să le accepte, să apeleze la un specialist care să-l ajute

Vorbim de stres în fiecare zi, fie că ne referim la activitatea de la locul de muncă sau la viața cotidiană. Puțini știm însă ce înseamnă cu adevărat. Stresul este o condiție cu care ne confruntăm zilnic, spune colonelul Marineanu. Acesta poate fi, pe de-o parte, un stresor cu semnificație afectogenă, fizică sau psihologică, iar pe de altă parte, o percepție subiectivă a oamenilor care se confruntă cu diferiți stimuli din mediu, în cazul militarilor, din mediul operațional.

Atunci când oamenii percep un deficit între solicitările din mediu și resursele pe care ei le au, simt o stare de frustrare ce poate crea diverse probleme fiziologice sau psihologice. Cursul mindfulness se adresează oamenilor care se confruntă cu astfel de situații, în care sunt afectate resursele cognitive și, în special, funcțiile executive, precum atenția, controlul cognitiv al comportamentului, flexibilitatea cognitivă, respectiv ușurința cu care ne îndreptăm atenția dinspre un stimul către altul care este relevant pentru activitatea noastră.

Este bine cunoscut că, atunci când resimțim stresul, toate funcțiile executive sunt afectate, cel mai frecvent fenomen fiind atenția şi memoria în tunel, precizează șeful CNMPSC. Deşi această tunelare ne ajută să supraviețuim și să ne desfășurăm activitatea în mod eficient, creează și efecte perverse. Astfel, fiind foarte concentrați pe un stimul pe care îl considerăm relevant la un moment, s-ar putea să pierdem din vedere alți stimuli care sunt relevanți pentru activitatea noastră, dar pe care nu-i mai percepem așa. În asemenea situații, mindfulness ne aduce cu picioarele pe pământ.

Altfel spus, ne învață cum să ne controlăm atenția pe factori care sunt specifici și relevanți pentru ceea ce desfășurăm și, bineînțeles, dacă știm să controlăm atenția, reușim să readucem în parametri memoria de lucru și comportamentul care va fi strict focalizat pe ceea ce trebuie să facem în momentul respectiv, fiind mai puțin orientați către activități asemănătoare din trecut.

Acestea ne pot perturba sau, în cazul în care ne concentrăm resursele cognitive asupra unor activități viitoare, ne pot face să avem o anticipare a stresului la niște parametri mai mari decât ar fi percepuți în mod normal.

Percepția stresului este un element subiectiv, nu toți oamenii sunt stresați, în aceeași măsură, de un anumit factor. Din experiența sa personală, dobândită în cele cinci misiuni executate în teatrele de operații din Bosnia și Herțegovina și Afganistan, colonelul Marineanu susține că primul contact cu teatrul de operații este extrem de semnificativ și lasă urme asupra memoriei de lungă durată a unei persoane.

Ca martor indirect la unele evenimente traumatice, recunoaște că a trecut printr-o perioadă de flashbackuri, dar resursele interioare, acumulate din experiența ca psiholog și misiunile anterioare, l-au ajutat să depășească momentele dificile.

Pentru desfășurarea cursului mindfulness, CNMPSC a colaborat cu Simona Chesăraicu, psiholog clinician, psihoterapeut și profesor acreditat mindfulness de Universitatea Massachusetts. Fiind una dintre puținele persoane care desfășoară acest curs în România, Simona Chesăraicu ne-a precizat că, prin Programul de reducere a stresului prin mindfulness (MBSR), se realizează aducerea atenției asupra momentului prezent.

Psiholog Simona Chesărariu.

Mindfulness este un antrenament mental, atențional, în care învățăm să ne concentrăm pe momentul prezent, cum să stăm cu mintea acolo unde ne este corpul și unde desfășurăm o activitate.

În cadrul cursului de la CNMPSC, psihologii militari au avut ocazia să vadă ce presupune acest program. Au experimentat chiar ei tehnicile, pentru ca, ulterior, să le poată lucra cu militarii. Sunt exerciții inspirate din tehnici contemplative, meditație, stretching, yoga, psihoterapie cognitiv-comportamentală. Lucrăm mult pe funcțiile atenție și concentrare, a subliniat Simona Chesăraicu.

Nu sunt dificile, sunt tehnici și exerciții pe care le poate face absolut oricine, în orice moment din viață. Nu este nevoie de abilități sau cunoștințe speciale, este suficient să învățăm cum se fac aceste exerciții, sunt simple, rutiniere. Ca să dezvoltăm acea abilitate a creierului care să ne permită să fim atenți și concentrați la momentul prezent, ar trebui să facem, constant, cam același lucru zi de zi sau de câteva ori pe săptămână.

Tehnicile și exercițiile mind-fulness trebuie exersate permanent, pentru că își dovedesc eficiența atunci când devin o obișnuință. Dar, emoțiile trebuie trăite, procesate, pentru că, puse sub presiune, pot exploda la un moment dat. Depinde însă de fiecare persoană cum își gestionează emoțiile puternice.

Mindfulness aduce conștientizarea, întâi a ceea ce ni se întâmplă în corp în trăirea emoțională, apoi a reacției adecvate. Ne învață psihologii cum să reacționăm adecvat într-un moment de enervare, de stres intens? Ce înseamnă, de fapt, reacție adecvată și cum ne ajută tehnicile mindfulness? La aceste întrebări, Simona Chesăraicu ne-a răspuns: Reacție adecvată poate însemna și să ridici puțin tonul, să fii mai reactiv, mai puternic în exprimare. Asta, evident, fără a face rău altuia sau ție. Nu exclude enervarea, se schimbă însă strategia de răspuns și de reacție cu emoția respectivă.

Colonelul Marineanu a completat: De multe ori, oamenii au tendința de a avea așteptări nejustificate de la psiholog. Dar și el este om și să nu uităm că noi, oamenii, suntem cumva condiționați genetic, evoluționist, ca să ne comportăm, uneori, într-un mod irațional, care nu pare foarte adecvat momentului. Asta vine din trecutul nostru genetic.

De exemplu, în urma cercetărilor efectuate la nivel mondial, s-a constatat că 37% din depresie se datorează unei moșteniri genetice. Mai redus puțin este procentul privind anxietatea și furia. Trebuie să-ți mulezi pe zestrea genetică un anumit tip de tehnici. Modalitatea adecvată este comportamentul asertiv, să nu fii nici foarte agresiv, încât să produci prejudicii persoanei cu care te afli în discuție, dar nici prea temător, încât să nu îți exprimi punctul de vedere.

Referitor la militarii care pleacă în misiuni, Simona Chesăraicu ne-a asigurat că dacă aceștia învață și repetă tehnicile mindfulness, vor putea să-și conștientizeze propriile trăiri. Prin antrenament, se ajunge la obișnuință și militarii, în momente dificile, vor fi pregătiți să se ancoreze mai repede în
prezent sau să nu părăsească prezentul, să devină mai conștienți de ceea ce trăiesc.

• Foto: Eugen Mihai

Despre autor

Irina Nedelcu

Irina-Mihaela Nedelcu este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Domeniile de responsabilitate: legislaţie militară, logistică şi probleme sociale.

Lasă un comentariu