Sala de Spectacole Eusebiu Ștefănescu din Palatul Cercului Militar Național s-a dovedit neîncăpătoare, luni, 15 aprilie, pentru invitații la concertul Lumina Învierii, organizat de instituțiile de cultură din armată, cu participarea Muzicii Reprezentative a Ministerului Apărării Naționale și a corului Tronos al Catedralei Patriarhale, alături de prestigioși soliști ai scenei românești.

Prezentatorul concertului, nimeni altul decât artistul și interpretul Daniel Iordăchioae, adaugă, astfel, încă o cărămidă la temelia colaborării cu armata, alături de alte câteva proiecte importante, în derulare.

Daniel Iordăchioae.
Foto: Iulian Păpădie

Intrăm împreună astăzi în atmosfera sacră și plină de semnificații a Sărbătorilor Pascale, care ne aduc bucurie în inimi și în suflet. Peste câteva zile vom merge cu toții să luăm lumină.

Simţim nevoia unui răspuns, nevoia de lumină şi intuim că în lumina de Paşti îl descoperim pe Iisus Hristos, care vine spre noi, care ne cheamă, care ne aşteaptă, care ne iartă, care ne îmbrăţişează şi care ne iubeşte.

Să ne îndreptăm gândurile și pașii spre această noapte de Înviere, alături de protagoniștii concertului nostru de astăzi!, sunt cuvintele calde și mângâietoare care au coborât de pe scenă peste oamenii care așteptau vrăjiți freamătul muzicii.

Și, iată, această clipă nu s-a lăsat mult așteptată! Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale, sub bagheta colonelului Liviu Voicu, a prezentat, în deschidere, piesa Sanctuary of the Heart, o meditație religioasă a compozitorului Albert Ketelbey, în aranjamentul pentru orchestră de suflători realizat de compozitorul Eugen Nicolae.

Carla Musat, solistă a Ansamblului Artistic al Armatei.
Foto: Iulian Păpădie

După ropotul repetat de aplauze a intrat pe scenă cunoscuta soprană Carla Mușat, solistă a Ansamblului Artistic al Armatei, care a interpretat Pieta, Signore – Ai milă, Doamne!, cunoscută și sub denumirea de Aria di chiesa, o melodie atribuită lui Alessandro Stradella, unul dintre cei mai cunoscuți compozitori ai secolului al XVII-lea.

Pe marele ecran, amplasat în stânga scenei, s-au derulat imagini sugestive, cu o încărcătură ideatică impresionantă, care au înnobilat mesajul de suflet transmis de muzică.

Cei prezenți au ascultat, apoi, în tălmăcirea sopranei Carla Muşat, Al treilea cântec al Elenei (Imn Fecioarei), un lied compus de Franz Schubert, în 1825, care face parte dintr-un ciclu de șapte cântece ce reprezintă versiunea muzicală a unor texte din poemul Doamna Lacului de Walter Scott.

Aceasta a devenit una din cele mai populare lucrări ale lui Schubert, reprodusă de un număr foarte mare de cântăreți sub titlul Ave Maria și însoțită de diferite pasaje care, de obicei, diferă de textul original al poemului, cel mai adesea textul fiind chiar rugăciunea Ave Maria.

Daniel Iordăchioae a intuit că e momentul să prezinte, în maniera sa originală, semnificației Sfintelor Sărbători de Paști pentru el, pentru poporul român, pentru toți locuitorii planetei. A accentuat de cele mai multe ori cuvântul speranță, generat, spunea el, de un sentiment care se cuibărește în sufletul fiecărui om în așteptarea, cu smerenie, în curățenie, în post și în rugăciune a Sfiintelor Sărbători Pascale.

Emilia Dorobanțu.
Foto: Iulian Păpădie

Următorul moment, prezentat pe scena sălii ce poartă numele regretatului actor Eusebiu Ștefănescu, prieten devotat al Cercului Militar Național și, deopotrivă, al armatei române, ne-a readus la izvoarele profunde ale etosului românesc, la rugăciunea care are puterea de a vindeca rănile sufletului și de a deschide porțile cerului.

Protagonista, artista Emilia Dorobanțu, este considerată de specialiști solista cu vocea de aur a Olteniei, urmașă a Mariei Tănase. Interpreta de muzică populară este câștigătoarea mai multor premii, fiind absolventă a Universității Naționale de Muzică din București, secția canto clasic.

Despre priceasna Iartă-mă Doamne, iartă-mă!, spune: Ea s-a scris singură. Când m-am apucat să scriu, m-am oprit doar la finalul acestui cântec religios, fără să fie nevoie să șterg ceva, iar apoi am început să o cânt, ca și când o știam dintotdeauna.

În atmosfera astfel creată de frumoasa interpretă, au intrat pe scenă, rând pe rând, membrii Corului Tronos al Catedralei Patriarhale, condus de părintele arhidiacon Mihail Bucă, un prestigios grup de muzică psaltică.

Repertoriul lor a cuprins Aliluia-Iartă! Mirele vine; Gustaţi şi vedeţi!; Doamne, femeia; Din sfatul Stăpânului; Îngerul a strigat; Ne vom întoarce într-o zi. 

Corul Tronos a fost înfiinţat în anul 1997 la iniţiativa părintelui Arhidiacon Mihail Bucă, protopsaltul Catedralei Patriarhale din Bucureşti, şi este format, în special, din tineri teologi pasionaţi de muzica psaltică de tradiţie bizantină. Numele Tronos a fost dat grupului de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în anul 2007. Astfel, Corul Tronos s-a format la strana Catedralei Patriarhale, în jurul părintelui protopsalt Mihail Bucă.

Corul „Tronos”.
Foto: Iulian Păpădie

Pentru membrii corului Tronos, acurateţea interpretării partiturilor este dublată de dragostea şi respectul pe care cu toţii le au faţă de mesajul textului liturgic, arătând astfel că melodia slujeşte cuvântului şi rugăciunii.  Mai ales în ultimii şapte ani, Corul Tronos a susţinut numeroase concerte de muzică bizantină în ţară şi în străinătate şi a imprimat mai multe compact-discuri, ajungând astfel cunoscut în ţară, cât şi în afara ei.

Concertul Lumina Învierii s-a încheiat după aproape două ceasuri de călătorie pe aripile muzicii pascale. Armoniile și reverberațiile lui continuă, însă, și astăzi în inimile celor care au ales să fie prezenți la acest eveniment de suflet și anume personalul militar și civil din unitățile și instituțiile militare din București și din țară, veterani de război, cadre militare în rezervă și în retragere, familiile lor, precum și un public numeros din afara armatei, dar în cadență cu armata, cu preocupările ei.  Aplauzele lor  generoase au răsplătit cum se cuvine talentul și efortul artiștilor de excepție care au evoluat pe scenă.

Sărbători Pascale binecuvântate!  

 

Despre autor

Ion Ciontea

Lasă un comentariu