Interviu

Pentru prima dată, un român la conducerea CLIMS

Comitetul de Legătură Internaţională al Organismelor Militare Sociale (CLIMS) s-a format, în 1975, la iniţiativa a patru ţări fondatoare: Franţa, Germania, Belgia, Olanda. La semnarea acordului, acestea au hotărât să se întâlnească la anumite perioade de timp, pentru a dezvolta proiecte în beneficiul conaţionalilor lor. Astăzi, din CLIMS fac parte 12 ţări: Belgia, Bulgaria, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Spania, Ungaria, România şi Grecia. În luna octombrie 2004, la Reuniunea de toamnă, ce a avut loc la Balatonkenese, Ungaria, o delegaţie oficială a Armatei României a depus o cerere de aderare la organizaţie. Mai întâi, ţara noastră a primit statutul de observator pentru o perioadă de un an, timp în care s-au realizat schimburi de grupuri de militari cu Ungaria şi Polonia, iar opt ţări au trimis în România delegaţii de experţi pentru a evalua locaţiile şi serviciile pe care armata română le putea pune la dispoziţia partenerilor străini. Începând cu 11 octombrie 2005, la Reuniunea de toamnă a CLIMS de la Rynia, în Polonia, România a devenit membru cu drepturi depline al comitetului. De atunci, în țara noastră au avut loc trei reuniuni ale organizației, în aprilie 2007, septembrie 2011 și septembrie 2018. Reuniunile CLIMS au ca scop prezentarea facilităţilor de odihnă, refacere şi recuperare a forţei de muncă pentru militari şi familiile acestora. La reuniunea din această toamnă, care a avut loc în septembrie, în Creta, a fost ales ca președinte al organizației colonelul Cozmin Marinescu, șeful Oficiului asigurare activități de reprezentare și relații internaționale din Comandamentul Logistic Întrunit, în subordinea căruia se află structura CLIMS din MApN.

Domnule colonel, pentru prima dată, la 24 septembrie anul acesta, România a preluat conducerea CLIMS. Ce responsabilități vă revin și care va fi beneficiul personalului armatei?

Regulamentul de organizare şi funcţionare al CLIMS prevede ca atribuții ale președintelui responsabilitatea de a pregăti şi prezida sesiunile de lucru, prezidenţiale, plenare, precum şi grupurile de lucru ce au loc în cele două reuniuni anuale. În cadrul acestora, partenerii se întâlnesc pentru a stabili viitorul organizaţiei şi modul cum vor coopera în anul următor. De asemenea, președintele stabileşte agenda de lucru a şedinţelor, reprezintă organizaţia în toate evenimentele oficiale, supraveghează implementarea proiectelor propuse și este singura persoană care transmite mesaje în numele organizaţiei. Cu mine ca preşedinte, cred și sper ca România să își poată promova mai uşor proiectele şi interesele.

Ce trebuie să rețină oamenii despre CLIMS?

În primul rând, că este cea mai mare organizaţie militară socială, ce are ca principal obiectiv petrecerea concediilor de odihnă ale cadrelor militare în activitate, personalului civil, cadrelor militare în rezervă şi retragere, veteranilor de război, la reciprocitate, între ministerele apărării din ţările membre. Înfiinţarea organizației s-a datorat necesităţii pe care militarii au simţit-o la acel moment, când bipolaritatea între cele două blocuri militare, NATO şi Tratatul de la Varşovia, se manifesta din plin, de asigurare a securităţii şi siguranţei atât pentru ei, cât şi pentru familiile lor, pe timpul când îşi petrec concediile în străinătate.

După ´90, când globalizarea s-a manifestat din plin la nivelul ţărilor din Europa şi, pe acest fond, societăţile comerciale de turism au avut o amplă dezvoltare, militarii şi-au îndreptat atenţia către acestea. Numai că a apărut momentul septembrie 2001, când întreaga omenire şi-a schimbat obiectivele. Astăzi, când în Europa se manifestă din plin fenomenul migraţiei și au loc atacuri teroriste, militarii revin la acel concept de securitate şi siguranţă pentru ei şi familiile lor, în timpul concediului în străinătate.

Importanța CLIMS rezidă din faptul că nu este doar un tratat pus pe hârtie, fiind vorba despre relaţii interumane între militarii care aparţin armatelor din ţările membre NATO, precum şi de schimburi culturale, toate contribuind la o mai bună cunoaştere reciprocă a valorilor spirituale şi morale. În fapt, militarii îşi creează relațiile interumane luptând împreună în teatre de operații și în diverse misiuni în străinătate. CLIMS îşi propune să asigure o continuitate, pentru ca ei să îşi manifeste și dezvolte aceste relații împreună cu familiile.

Ce a reprezentat pentru armata română aderarea la organizație?

În anul 2005, când am devenit membru cu drepturi depline, a constituit o acţiune menită să întărească apartenenţa definitivă la NATO şi la valorile occidentale promovate în cadrul Alianţei. Prin punerea la dispoziţia grupurilor sau persoanelor din armatele partenere a celor mai bune facilități, aflate în zone pitoreşti ale ţării, prin căldura sufletească şi ospitalitatea oferite de personalul structurii noastre, România a devenit, an după an, mai atractivă şi mai frecventabilă pentru petrecerea concediilor şi a vacanţelor.

Pe de altă parte, prin crearea cadrului propice pentru petrecerea concediilor de odihnă de către personalul Armatei României sau a vacanţelor de către copiii camarazilor noştri, în facilităţi aparţinând armatelor ţărilor membre ale comitetului, am contribuit la concretizarea obiectivului îmbunătăţirii continue a condiţiilor de viață ale militarilor şi familiilor acestora.

Din 2005, câte persoane au beneficiat de programul CLIMS?

6.750 de persoane, angajaţi ai MApN și membri de familie ai acestora, şi-au efectuat concediul de odihnă în străinătate, în locaţii aparţinând ţărilor membre CLIMS. La noi, și-au petrecut concediul 8.392 de persoane, militari străini și membri de familie ai acestora.

Cum trebuie să procedeze persoanele care doresc să-și petreacă concediul de odihnă în străinătate?

Comandamentul Logistic Întrunit promovează oferta. Doritorii fac raport către comandantul CLÎ, iar de la biroul CLIMS, care constituie punct naţional de legătură, se transmit documentele ce trebuie completate.

Militarii români pot efectua concedii de odihnă în ţările membre atât în grup, la reciprocitate, cât şi individual. Desfăşurarea concediului de odihnă la reciprocitate între ţările membre nu implică fonduri de la bugetul statului. Preţul pe care îl plăteşte militarul român reprezintă contravaloarea serviciilor de masă, cazare şi program social pentru militarul străin.

În ceea ce priveşte petrecerea concediului militarilor în grup la reciprocitate, în urma întâlnirilor bilaterale, se semnează un acord între ţările membre privind numărul de locuri şi condiţiile în care schimburile şi găzduirea urmează a fi organizate.

De asemenea, militarii români îşi pot efectua concediul de odihnă individual în orice ţară membră, pe baza ofertei primită anual, de la partenerii străini. În asemenea situaţii, contravaloarea cazării, a mesei, a transportului intern şi internaţional, precum şi programul opţional este suportată de fiecare persoană în parte, la costurile practicate în locaţia din ţara respectivă.

Începând cu anul 2003, în fiecare an sunt organizate Taberele Internaţionale de Tineret (ICC), sub responsabilitatea uneia sau mai multor ţări membre. Scopul acestora este de a aduce tinerii împreună pentru două săptămâni și, prin activităţi comune, aceștia să poată învăţa despre cultura şi obiceiurile altor ţări şi să exerseze limbile străine.

Obiectivul principal al acestor tabere este acela de a încuraja tinerii cu vârste între 15 şi 17 ani, din familii ce aparţin personalului militar sau civil din ţările membre CLIMS, să participe în mod activ într-un program internaţional de tineret. În taberele multinaţionale se pune accentul pe perfecţionarea pregătirii lingvistice, propunerilor de divertisment şi activităţi, precum şi asupra stabilirii unor reguli interne comune, de petrecere a timpului liber în mod organizat.

Ce proiecte aveți ca președinte al organizației, pentru următorii doi ani?

Obiectivele pe care mi le-am propus le-am prezentat, cu prilejul reuniunii din Creta, şi în programul în urma căruia am fost ales președinte al CLIMS.
În primul rând, îmi doresc să reprezint cu onoare, cinste şi demnitate Armata României. Ştiu că, la nivel internațional, este dificil să ajungi la un consens în luarea unei decizii, pentru fiecare țară fiind primordiale regulile şi principiile proprii.

Sper să am abilitatea de  a găsi modalitatea cea mai adecvată, astfel încât, deciziile pe care le vom lua să fie pragmatice, flexibile şi să asigure bunul mers al organizaţiei. Fenomenul globalizării, dar şi viteza de comunicare, datorită dezvoltării tehnologiei informatice, constituie provocări care impun fiecărei organizații o adaptare rapidă din punct de vedere structural şi ideologic. Un alt proiect pentru care voi milita va fi analizarea şi demararea procedurilor pentru ca noi ţări să devină membre CLIMS.

Îmi doresc, de asemenea, să dezvoltăm și la noi în țară un program similar cu cel pe care l-am văzut cu prilejul unei vizite în Portugalia. Acolo, structura CLIMS a înființat centre de asistenţă socială pentru vârstnici, unde militarii în rezervă și retragere, aflați în situații deosebite, beneficiază de supraveghere și îngrijire medicală.

În mod deosebit, îmi voi îndrepta atenţia spre taberele pentru copii, generaţia tânără fiind aceea care va asigura continuitate la ceea ce noi înfăptuim acum. Anul 2021 va reprezenta, pentru noi, o mare provocare, vom organiza, pentru prima dată, tabăra internațională pentru copii. Va fi o mare responsabilitate, vor participa aproximativ 300 de persoane, dar, bazându-mă pe sprijinul tuturor structurilor ce vor fi implicate, sunt convins că vom reuși să îndeplinim acest obiectiv la cele mai înalte standarde.

Despre autor

Irina Nedelcu

Irina-Mihaela Nedelcu este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Domeniile de responsabilitate: legislaţie militară, logistică şi probleme sociale.

Lasă un comentariu