La 23 noiembrie 1918, a avut loc un zbor istoric pentru Unire.

Din cauza asprei ierni timpurii și a zăpezii abundente, legăturile dintre Consiliul Naţional Român Central și Guvernul României de la Iași nu se puteau menține decât pe calea aerului. Pentru a transporta de urgență documente deosebit de importante la Blaj, Marele Cartier General român a ordonat trimiterea unui avion. A fost ales locotenentul Vasile Niculescu, întrucât cunoștea traseul de zbor și în campania din vara anului 1917 trecuse cu avionul Carpații și lansase manifeste în Transilvania.

Farman-ul 40 nr. 3.240, cu carlingă deschisă, a trecut munții la 2.600 m, echipajul având costume din piele, îmblănite, și fețele protejate cu un strat gros de parafină, pentru a rezista la temperaturi de -40˚C. Pe lângă faptul că la avion carlinga era deschisă, cei doi ofițeri (Niculescu era însoțit de căpitanul Victor Precup, trimisul Marelui Cartier General, originar din Transilvania) nu dispuneau nici de parașute și nici de armament pentru a putea riposta în eventualitatea vreunui atac inamic, așa încât zborul a fost unul de mare risc.

La bord se afla un sac cu manifeste și o geantă militară sigilată. Manifestele urmau să fie lansate din avion deasupra Blajului și a altor așezări transilvănene. Geanta sigilată conținea trei documente extrem de importante (printre care și scrisoarea prim-ministrului Ion I.C. Brătianu către Consiliul Naţional Român Central).

Au trecut pe lângă mai multe locuri și localități: Moinești, muntele Ceahlău, bazinul Bârsei, Târnave, Odorhei, Sighișoara, Mediaș și apoi Blaj. Au văzut de sus Câmpia Libertății, situată între Târnava Mare și calea ferată. Pe o culme mai înaltă străjuia statuia lui Avram Iancu.

Au făcut câteva viraje peste oraș și au aruncat pachete cu manifeste după care au aterizat și au înmânat documentele reprezentanţilor transilvăneni.

Ziarul local Unirea scria:

Din Țara Românească ne-au sosit azi la ora 1.d.d (după-amiază, n.n.) locotenentul pilot Niculescu din armata română și căpitanul Precup, originar din Transilvania. Au sosit cu aeroplanul, împrăștiind apelul pentru Blaj. Dânșii au plecat de la Bacău și au parcurs drumul până la Blaj în două ore. Lumea a alergat din toate părțile, aclamând aeroplanul în culorile românești.

După câteva virajuri peste oraș, aeroplanul a aterizat pe Câmpia Libertății. Toată lumea a grăbit într-acolo, prin gheață, zăpadă și tină, ca să strângă mâna fraților care ne-au adus solia mântuirii. Ei ne-au spus că Armata română a trecut Carpații prin zăpada de peste doi metri și că vin să ne îmbrățișeze cu dragoste de frați și să anunțe locuitorii străini de pe plaiurile românești că vin în numele păcii și al libertății tuturor neamurilor.

În dimineața zilei de 24 noiembrie, cei doi au mers la avion, unde zăpada fusese permanent îndepărtată, iar aerul încălzit cu lemne aprinse, au pregătit aparatul de zbor, în timp ce blăjenii, într-un cor, cântau cântece naționale patriotice, după cum își amintește aviatorul Niculescu.

Apoi, la ora 11.25, s-au ridicat în aer, cu carlinga avionului plină cu flori și cu zeci de mesaje scrise pe aripile de pânză ale aparatului și au aterizat la Bacău, la ora 14.

În ziua următoare, cei doi și-au continuat drumul la Iași, unde au aterizat la ora 10, pentru a raporta îndeplinirea misiunii. Mai târziu, acest act a fost considerat Zborul Marii Uniri.

Marţi, 20 noiembrie, garnizoana Bacău în colaborare cu autorităţile locale au celebrat Centenarul Zborului Marii Uniri. În Piaţa Tricolorului, a avut loc o ceremonie militară prin care s-au onorat curajul și hotărârea aviatorilor români de acum 100 de ani.

Piloţii băcăuani au primit din partea autorităţilor locale mesaje pentru cei adunaţi pe Câmpia de la Blaj. Cinci avioane IAR-99 Şoim și un C-130 Hercules au zburat pe traiectul Bacău, Blaj, Alba-Iulia, Câmpia Turzii și au survolat orașul transilvan, rememorând astfel zborul de acum 100 de ani.

Despre autor

Lucian Irimia

Lasă un comentariu