Pronosportul, ca și jocurile loteristice, a exercitat întotdeauna o atracție magnetică asupra oamenilor, în special a celor care iubesc sportul. Jocul respectiv are o componentă socială deosebită, iar în varianta românească primul mare câștigător este un fost artilerist trecut prin iadul celui de Al Doilea Război Mondial.

În februarie 1941, Leonida Mocanu, un flăcău de la țară, din comuna Dracea, județul Teleorman, era luat la oaste. Nașul său de botez, după care a fost numit Leonida, era un fost jandarm basarabean, refugiat în România. Leonida Mocanu a fost încorporat la artilerie antiaeriană, la Mogoșoaia, iar în 1944 a participat la luptele sângeroase care au avut loc în România, împotriva bombardierelor inamice. După cum el însuși declara, într-un număr mai vechi al revistei Loto, faptul că a scăpat cu viață în 1944 a fost primul mare noroc al vieții sale.

După război, Leonida Mocanu a avut parte de o perioadă zbuciumată, deoarece nu găsea de lucru. Era dispus să facă orice, să presteze orice fel de muncă, pentru o bucată de pâine. Pasionat de sport, Leonida Mocanu reușea să cumpere constant ziarul Sportul popular, chiar dacă mijloacele materiale erau modeste. În luna aprilie a lui 1948, șansa i-a surâs. Leonida Mocanu a completat un cupon Pronosport, tipărit în ziar și… a câștigat premiul cel mare, în valoare de 40.000 de lei!  Reușita sa a avut un efect deosebit, revista Stadion alocându-i spațiu în coloanele sale.

De atunci, de la acest substanțial câștig, Leonida Mocanu nu a mai avut niciodată probleme financiare, el gestionându-și pragmatic resursele. A rămas însă fidel pasiunii sale pentru sport și pentru Pronosport, așa că seria de câștiguri financiare nu s-a oprit la primul tun. Leonida Mocanu a mai fost premiant la Pronosport și la tragerile loto. Cam odată la 10 ani a câștigat un premiu însemnat, așa că Leonida Mocanu a devenit o figură emblematică a câștigătorilor Loto-Prono. Primul câștigător absolut la Pronosport, în 1947, este Stanciu N. Gheorghe, funcționar, care a intrat în posesia sumei de 25.620 de lei.

Un alt personaj, timișoreanul Richard Petre Dinculeasa, a câștigat la Loto 6/49 suma de 1,2 miliarde de lei vechi, în 2006, mizând pe un bilet pe care a bifat numerele inscripționate ca serie a carabinei pe care a avut-o în timpul efectuării serviciului militar obligatoriu.

O altă poveste foarte haioasă cu câștigători norocoși, propusă de un volum dedicat Centenarului Loteriei Române, spune că un alai de nuntași a trecut pe lângă un chioșc ambulant cu lozuri. Nașul, în glumă, s-a adresat ginerelui, spunându-i că îi va da cadou o mașină. Nașul de cununie a tras un loz și, spre stupefacția petrecăreților, premiul a fost un automobil marca Fiat 850. Zeița Fortuna a continuat însă distracția, după ce ginerele, foarte bucuros, l-a întrebat pe naș dacă are ceva împotrivă să îi dea și el o mașină. Tânărul însurățel a tras un alt loz, de la același vânzător și… premiul a fost un automobil marca Fiat 850. Astfel de povești, cu norocul apărut în viața oamenilor, sunt foarte multe.

Dincolo de aspectele anecdotice, trebuie remarcată valoarea socială a jocurilor Loto și Pronosport. Practic, prin participarea la astfel de jocuri, cetățenii au fost implicați în campanii de colectare a fondurilor destinate celor aflați în nevoie. După cutremurul din 1977, dar și la alte evenimente nedorite, Compania Loto-Prono s-a transformat într-un fel de colector indirect, sume imense fiind transmise spre categoriile de persoane care aveau nevoie de ajutor imediat. Pe de altă parte, Loteria Română a susținut constant participarea sportivilor români la competiții, din sumele colectate: jocuri olimpice, campionate mondiale și campionate europene. Undeva, în secolul trecut, se organiza și Cupa Loto-Prono la fotbal, iar pe biletele de concurs se regăseau, preponderent, evenimente sportive interne, între care fotbal, handbal sau box.

Jocul cunoscut de români sub numele de Pronosport își are originile în Italia, unde, imediat după încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, a apărut sub denumirea Totocalcio. Inventatorul său este un jurnalist italian, Massimo della Pergola, care a lucrat pentru La Gazzetta dello Sport. Evreu la origine, acesta era internat într-un lagăr din Elveția, în apropierea Lacului Como, în anul 1943. Atunci a avut geniala idee de a contopi interesul publicului pentru sport și dorința umană de a beneficia de câștigul unor sume fabuloase. Jurnalistul italian a imaginat totul, de la sistemul de joc până la partajarea câștigurilor și colecta de fonduri pentru bugetul de stat. Tot el a oferit sens semnelor 1 (victorie gazde), X (meci egal) și 2 (victorie oaspeți).

Pe timp de pace, el a avut posibilitatea de a-și practica ideea, iar Totocalcio a contribuit semnificativ la redresarea societății italiene. De asemenea, Totocalcio a stat la baza revigorării sportului italian, precum și la organizarea în Italia a Jocurilor Olimpice, de vară și de iarnă, în anul 1960.

Primul concurs Totocalcio atestat istoric este cel organizat la 5 mai 1946, când buletinul de joc a cuprins 14 partide din Divizia Națională, seriile inferioare și Cupa Italiei. Două dintre acestea erau de rezervă, buletinul principal conținând 12 meciuri. O variantă de joc costa 30 de lire italiene, iar câștigător la concursul inaugural a fost Emilio Biassioti care a nimerit 12 rezultate corecte și a intrat în posesia sumei de 426.826 de lire.

Alcătuirea primului buletin Totocalcio:

  1. Inter – Juventus – 1
  2. Torino – Milan – 1
  3. Bari – Napoli – X
  4. Livorno – Roma – X
  5. Padova – Vigevano – X
  6. Cremonese – Alessandria – X
  7. Como – Genoa – X
  8. Sampierdarenese – Sesttrese – X
  9. Legnano – Novara – 2
  10. Bologna – Piacenza – 1
  11. Cesena – Modena – 1
  12. Venezia – Mantova – 1

Meciuri de rezervă: Trento – Verona și Seregno – Biellese.

În epoca actuală, din nefericire, Pronosportul nu mai este atât de popular, deși el poate reprezenta o variantă profilactică împotriva adicției care poate fi indusă de pariurile în cotă fixă. În general, jocul Pronosport este practicat de pensionari și de împătimiții care vizitează agențiile loto din întreaga țară.

Despre autor

Cristian Frisk

Lasă un comentariu