Instruirea nu ţine cont de garnizoana în care se desfășoară. Fie în Capitală, fie într-o garnizoană mică, pregătirea militară presupune planificare, dorinţa de a fi un bun profesionist şi muncă, multă muncă. Așa se întâmplă și la Batalionul 202 Apărare CBRN (Intervenție la Dezastre) General Gheorghe Teleman, de la Huşi.

TAB-urile intră în acțiune. Foto: Eduard Borhan

I-am găsit pe camarazii hușeni acolo unde ne așteptam să fie, la instrucţie. Cercetașii chimişti îşi exersau deprinderile în câmpurile din apropierea Huşiului, mozaicate de galbenul culturilor de rapiţă şi verdele celor de porumb sau grâu.

Misiunea zilei de instrucţie a vizat antrenarea cercetaşilor în alegerea şi marcarea unui itinerar, precum şi cercetarea unei acumulări de apă.

Marcarea zonei contaminate. Foto: Eduard Borhan

După o deplasare cu TAB-urile către locul de desfășurare a exercițiului, militarii au debarcat și au primit ultimele indicaţii. Apoi, la o comandă scurtă, cercetașii chimiști au îmbrăcat rapid costumele de protecție. Transportoarele au început să vibreze. Prin staţiile radio s-au dat primele comenzi şi s-au primit rapoarte. Încet, transportoarele s-au deplasat pe prăfuitul drum dintre tarlale. Cât vedeai cu ochii se întindeau lanurile înflorite de rapiţă, întrerupte, din loc în loc de lanurile de grâu. Dar nu era timp pentru admirarea naturii!

După câteva sute de metri, primul transportor a virat pe itinerarul pe care trebuia să-l verifice. Plantatorul automat a început să marcheze zona ce urma a fi cercetată, după ce aparatura de la bordul tehnicii de luptă a semnalat prezenţa agenţilor chimici. Au fost respectate momentele cheie ale acţiunii: detecţie, marcare, prelevare probe și raportare.

Se stabilesc ultimele detalii, înainte de exercițiu. Foto: Eduard Borhan

Ne-am îndreptat către următorul punct în care acţiona subunitatea. Drumul trecea printr-un sat care arăta, la prima vedere, părăsit. Ici-colo se mai vedea câte o casă care părea locuită. Peste tot, aceleași curţi îngrădite de garduri ruginite şi dărăpănate, în mijlocul cărora tronau ruinele galbene ale fostelor gospodării. Am continuat să mergem pe malul unui pârâiaș firav cale de un kilometru, până ne-a apărut în faţă al doilea obiectiv, un baraj rămas ca mărturie la ce însemnau odinioară îmbunătăţirile funciare.

Doi cercetași au coborât din TAB şi s-au îndreptat spre mijlocul barajului, către călugărul (n.r.- structură care permite controlul debitului de apă din baraj către aval) care stă în calea apelor. Pare a fi o misiune ușoară, dar la o temperatură ridicată, costumul de protecție se transformă într-o capcană fierbinte. Cu pași mici, cei doi cercetași au ajuns la firicelul de apă care venea, parcă, de nicăieri, pentru că acumularea construită în 1962 s-a transformat, în ultimii douăzeci de ani, într-o pădure ciudată, în care vezi cum copacii cresc într-o mare de stuf. Apoi au executat cercetarea pentru a aprecia starea digului, materialele din care este construit, ce cantitate de apă poate susţine acumularea şi au prelevat probe de vegetaţie, apă şi sol, după care s-au retras către TAB.

Prelevare de probe din sol. Foto: Eduard Borhan

Exercițiul s-a încheiat cu raportul comandanților de grupă, analiza post-acțiune și drumul de întoarcere către cazarmă.

A fost o zi normală de instrucţie din viaţa cercetaşilor batalionului. Am încercat să reproducem cât mai fidel realitatea câmpului de luptă. Prin incidentele create, am testat capacitatea liderilor de nivel grupă sau pluton de a reacţiona la ele, astfel încât să rezolve situaţia tactică şi, în final, să se formeze ca foarte buni specialişti CBRN, a declarat comandantul batalionului, locotenent-colonel Irinel Apostolescu.

Locotenent-colonel Eduard Borhan

Despre autor

Trustul de Presă al MApN

Lasă un comentariu