În viziunea generală, primăvara marchează începuturile. Vremea se încălzeşte, iar tot ce înseamnă activitate în aer liber parcă are alt spor. Cu toate acestea, militarii fac notă discordantă, fiind deja cu un pas înainte.

Fie zi cu soare sau cerul noros, vorba cântecului, la instrucţie nu se bate pasul pe loc. La graniţa dintre iarnă şi primăvară, militarii au parcurs deja câteva etape de pregătire, cu atât mai mult cei din Brigada 1 Rachete Sol-Aer „Nicolae Dăscălescu”, din apropierea Capitalei, a căror evaluare naţională se apropie, exact ca la aliniere, cu paşi mărunţi şi repezi.

Prima şi singura mare unitate de rachete antiaeriene a armatei române, denumită iniţial Brigada 1 Rachete Antiaeriene, a luat naştere în anul 1973.

În anul 1995, marea unitate se transformă în Brigada 1 Rachete Antiaeriene Mixtă. Actuala denumire, cea de Brigada 1 Rachete Sol-Aer, a fost stabilită la 1 septembrie 2001. În anul 2006 a fost înfiinţat Batalionul Hawk, marcându-se astfel prima dotare cu sisteme de rachete de provenienţă occidentală.

Foto: Cornelia Bădin

Şase ani mai târziu, batalionul a executat primele trageri de luptă reale cu acest tip de rachete, o premieră pentru armata țării noastre.

Începând cu anul 2012, Brigada 1 Rachete Sol-Aer execută Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană sub comandă naţională, în cadrul Forţelor Aeriene. În prezent, personalul se găseşte în toiul pregătirilor pentru evaluarea naţională, iar brigada s-a aflat, în ultima perioadă, într-un proces complex de instrucţie.

Am început în forţă instruirea anul acesta, având ca obiectiv principal pregătirea bateriilor Hawk pentru a fi în măsură să îşi îndeplinească misiunile de luptă, spune comandantul brigăzii, colonel Claudiu Hermeniuc.

Programul este încărcat. Până în acest moment, instrucţia a urmărit ca fiecare militar să îşi dezvolte abilităţile personale, pentru a fi în măsură să îşi îndeplinească misiunile de luptă. Urmează exerciţii integrate cu toată bateria pentru a putea face faţă la toate incidentele posibile într-un teatru de operaţii, cu accent pe dezvoltarea abilităţilor de acţiune în domeniul operaţiilor de protecţia forţei şi logistică.

Ulterior, se vor executa exerciţii în teren, de o complexitate mult mai mare, iar în iunie şi septembrie urmează tragerile de luptă.

Pe lângă activităţile de instruire legate de certificare, militarii trebuie să facă faţă şi altei provocări: integrarea noului sistem de comandă-control şi a noilor radare intrate în dotare relativ recent.

Noi, în primul rând, fiind apărători ai spaţiului aerian comun al NATO, trebuie să fim interoperabili cu toate armatele şi entităţile de rachete sol-aer ale tuturor ţărilor NATO. Radarul cel nou contribuie în mod deosebit la maximizarea posibilităţilor de luptă ale bateriei Hawk, prin realizarea unei imagini locale aeriene foarte bune şi având posibilităţi de descoperire a ţintelor aeriene.

Locotenentul Ionuţ Crivăţu este comandant baterie Hawk şi recunoaşte că efortul este intens şi susţinut:

Radarele noi au fost recepţionate la sfârşitul anului trecut, acum încercăm să le integrăm în actuala poziţie a bateriei. Au fost testate, sunt compatibile cu sistemul. Acum le punem pe poziţie, ca să începem să lucrăm cu ele, să ne antrenăm, să vedem care sunt rezultatele.

Tot el afirmă că munca în echipă este definitorie şi de maximă importanţă.

Pentru a fi în măsură să operăm şi întreține noile radare, producătorul a efectuat două cursuri de operare şi de mentenanţă. Oamenii care au fost pregătiți în acest sens instruiesc, la rândul lor, alţi operatori, pentru a putea să le exploateze în siguranţă.

Foto: Cornelia Bădin

Lângă radar l-am găsit şi pe locotenentul Traian Brehui, şef tură Centru Distribuţie a Focului, în cadrul Bateriei 1 Hawk, a cărui atribuţie este aceea de a supraveghea aerian zona dată spre apărare. Explică pe înţelesul tuturor:

Aceste radare se integrează în Centrul de Distribuţie a Focului şi oferă o mai bună vizibilitate a zonei aeriene locale. Cu acest radar putem primi date despre ţintele aeriene într-un timp foarte scurt. În plus, noile radare simplifică situaţia, prin faptul că avem informaţii despre ţinte, înălţime, distanţă şi orientare. Cu un singur radar, ştim absolut tot despre o ţintă, inclusiv dacă este inamică sau nu.

Pe lângă tot ce ţine de radare şi rachete, militarii au avut şi simulări ale unor situaţii, sub comanda sublocotenentului Marian Necula, comandant pluton protecţia forţei.

Sublocotenent Marian Necula.
Foto: Cornelia Bădin

Misiunea noastră este aceea de a asigura securitatea dispozitivului bateriei, a elementelor de lansare, a radarelor şi aşa mai departe, în cazul atacurilor terestre, în caz de incendiu, atac CBRN, în cazul apariţiei unui dispozitiv exploziv improvizat sau a unui atac terorist.

Greutăţile sunt abia la început. Pregătirea va continua, cu la fel de multă seriozitate, iar eforturile vor fi încununate la tragerile de luptă din vară, de la Capu Midia. Până atunci, se munceşte în ritm intens pentru a fi în măsură ca, spre sfârşitul anului, să se treacă la exerciţiul de verificare al NATO.

Despre autor

Cornelia Bădin

Sublocotenentul Cornelia Bădin a absolvit Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. Domeniile sale de interes sunt învăţământul militar şi fenomenul cultural militar. Realizează corespondenţe pentru postul de radio „Vocea Armatei”.

1 comentariu

  • This is really interesting, You’re a very skilled blogger.

    I’ve joined your feed and look forward to seeking more of your magnificent post.

    Also, I’ve shared your website in my social
    networks!

Lasă un comentariu