Conform prevederilor Legii nr. 259/2019, care, așa cum am precizat în numărul trecut, a modificat și completat Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, calificativele prin care se exprimă aprecierea de serviciu sunt: „excepțional”, „foarte bun”, „bun”, „corespunzător”, „mediocru” sau „necorespunzător”. După cum se observă, a fost introdus calificativul „bun”.

Referitor la mutarea cadrelor militare în activitate dintr-o unitate în alta, precum și în cadrul aceleiași unități, legea prevede că aceasta se efectuează o singură dată pe an, cu excepția situațiilor deosebite stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

O altă dispoziție a legii stabilește că, în MApN, cadrele militare în activitate pot îndeplini, temporar, prin împuternicire, atribuțiile unei alte funcții vacante, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, pentru o perioadă de până la 6 luni, interval care poate fi prelungit cu aprobarea ministrului apărării naționale până la cel mult un an.

Trecerea în rezervă sau direct în retragere a cadrelor militare se face din oficiu, la cererea cadrului militar, la propunerea consiliilor de onoare și la propunerea comandanților unităților din care fac parte.

Din oficiu, trecerea în rezervă se face în următoarele situații: • la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă; • când sunt clasați „inapt pentru serviciul militar” de către comisiile de expertiză medico-militară, cu excepția situației în care, la cerere, personalul militar încadrat în gradul III de invaliditate sau clasat „apt limitat” pentru serviciul militar de către comisiile de expertiză medico-militară, în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, poate fi menținut în activitate; • când, în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități, precum și pentru alte motive sau nevoi ale MApN; • la expirarea termenului prevăzut în contractul încheiat cu MApN, dacă una dintre părți nu este de acord cu reînnoirea acestuia; • pentru a fi numiți într-o funcție publică, civilă, cu mențiunea de a fi trecuți în rezervă; • când nu promovează baremele de pregătire fizică, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției; • când încalcă prevederile art. 4 lit. a) referitoare la deținerea cetățeniei române și a domiciliului în țară; • în cazul neavizării în vederea acordării autorizației de acces la informații clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori în cazul în care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar în condițiile legii; • după punerea la dispoziție, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informații clasificate, atunci când nu se identifică o funcție corespunzătoare gradului deținut cu o prevedere a nivelului de acces la informații clasificate înscrisă în fișa postului, la nivelul acordat după limitare.

La cererea cadrului militar, trecerea în rezervă se face la împlinirea vârstei care conferă dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare.

La propunerea consiliilor de onoare, cadrele militare sunt trecute în rezervă când manifestă dezinteres în îndeplinirea atribuțiilor și sarcinilor de serviciu sau în perfecționarea pregătirii lor militare și de specialitate și când comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziții legale.

Cadrele militare pot fi trecute în rezervă la propunerea comandanților unităților din care fac parte, înaintată ierarhic, în următoarele situații: • sunt clasați „apt limitat” de către comisiile de expertiză medico-militară, cu excepția situației în care, la cerere,  sunt  menținuți în activitate; • la cerere, pentru motive întemeiate; • prin demisie; • când, pentru o infracțiune săvârșită din culpă, li s-a aplicat prin hotărâre judecătorească suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ori a amenzii, precum și în cazurile când au beneficiat de amnistie sau grațiere înainte de începerea executării pedepsei.

Despre autor

Irina Nedelcu

Irina-Mihaela Nedelcu este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Domeniile de responsabilitate: legislaţie militară, logistică şi probleme sociale.

Lasă un comentariu