Generalul-locotenent Laurian Anastasof, locțiitorul şefului Statului Major al Apărării, a prezidat ședința Comisiei centrale pentru probleme sociale, ce a avut loc la 24 aprilie, la sediul MApN.

La ședință au participat reprezentanții direcțiilor centrale ale ministerului, ai direcțiilor din compunerea SMAp, ai statelor majore ale categoriilor de forțe și comandamentelor, precum și ai unor organizații/asociații neguvernamentale.

Discuțiile s-au purtat pe teme de interes pentru personalul armatei, stabilite de secretariatul comisiei asigurat de Direcția calitatea vieții personalului, referitoare la salarizare și alte drepturi.

Directorul DGFC, colonel Dragoș Lucan, a precizat că deși s-au făcut propuneri și s-au elaborat proiecte de acte normative în vederea rezolvării unor situații semnalate în repetate rânduri conducerii ministerului, multe nu pot fi finalizate în sensul dorit de personalul armatei pentru că sporurile rămân și în acest an, conform legii, la nivelul lunii decembrie 2018.

Unele cadre militare care beneficiază de compensație pentru chirie așteaptă, de luni bune, hotărârea de Guvern ce trebuie adoptată pentru punerea în aplicare a Legii nr. 288/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1036 din 6 decembrie 2018. Au trecut deja cinci luni, dar încă nu se aplică.

Conform noilor prevederi, introduse la art. 201 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, cadrele militare care îndeplinesc condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului.

La art. 201 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 se precizează că atât cuantumul concret al compensaţiei, cât şi condiţiile de acordare a acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Astfel, HG nr. 1867/2005 trebuie modificată. Când se va întâmpla, nimeni nu poate da un răspuns concret. Cadrele militare așteaptă. Între timp, zvonurile circulă și se amplifică.

Reprezentantul DGFC a precizat, în cadrul ședinței, că proiectul de HG a fost elaborat și se află în circuitul de avizare la celelalte instituții din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. La care dintre acestea, nu se știe sau nu se poate spune cu siguranță.

Proiectul se află, într-adevăr, postat pe adresa intraman a DGFC, la domeniul Managementul financiar-contabil. Oricine poate să-l consulte. Oricine, generic spus, că doar știm cu toții cum este cu accesul la intraman.

Ne întrebăm de ce nu a fost postat și pe pagina de internet a MApN, la secțiunea Proiecte de acte normative aflate în dezbatere publică. Era mai ușor de accesat și cei interesați ar fi putut să-l citească mai cu atenție.

Nu putem avea pretenția ca la o simplă lectură, cum e posibil în cele mai multe cazuri la intraman, să se poată reține prevederile importante. Este adevărat că, în ultimul articol din proiect, se precizează: „Cadrele militare în activitate care au contractat un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe după data de intrare în vigoare a Legii nr. 288/2018 pentru modificarea și completarea unor acte normative pot beneficia de compensația lunară pentru chirie care poate fi utilizată pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rată de la data încheierii contractului de credit până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, dacă la momentul încheierii contractului îndeplineau condițiile de acordare a  compensației lunare pentru chirie.”

Poate însă cineva să garanteze că prevederea respectivă va rămâne în această formă? Evident că nu. Din păcate, ceea ce s-a considerat a fi o decizie bună, ce vine în sprijinul oamenilor, se dovedește a fi generatoare de multe griji și dureri de cap.

O altă temă discutată cu prilejul ședinței s-a referit la cumulul de funcții în cazul cadrelor militare în activitate.

Reprezentantul Direcției generale management resurse umane (DGMRU), colonel Ion Mihălcescu, a precizat că, în conformitate cu prevederile statutului, cadrelor militare în activitate le este interzis să îndeplinească alte funcții decât cele în care sunt încadrate, excepție făcând cumulul funcției militare cu o funcție civilă, din afara MApN.

Interdicția cumulului a două funcții militare este stabilită imperativ de lege și DGMRU subliniază că și în condițiile modificării statutului, în sensul reglementării cumulului a două funcții militare, ponderea îndeplinirii celor două funcții este greu de cuantificat și ar presupune desfășurarea activității de opt ore de program pentru cea de-a doua funcție după cele opt ore de program zilnic pentru prima funcție.

Argumentație legală, dar, în același timp, aiuritoare. Există sau nu cumul de funcții în MApN? Sunt cadre militare care, pe lângă sarcinile de serviciu, îndeplinesc și atribuții suplimentare? Da și este o situație cunoscută.

În multe cazuri, s-ar putea spune normală, că doar, în entități mici, nu angajezi fel de fel de responsabili care ar avea de lucru doar câteva zile pe lună. Având în vedere prevederile din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și din Codul muncii, Direcția generală juridică este de părere că, în actuala conjunctură normativă, situația nu se poate rezolva decât printr-o normă juridică de nivel lege.

Referitor la încadrarea personalului civil în grupe superioare de muncă, problemă semnalată în fiecare ședință de Constantin Stoian, președintele Federaţiei Sindicatelor Libere ale Salariaţilor Civili din Unităţile MApN, s-a menționat că DGMRU își menține punctul de vedere exprimat în ședința de la sfârșitul lunii ianuarie.

Atunci s-a subliniat faptul că problematica referitoare la acest aspect s-a aflat permanent în atenția MApN și că, de-a lungul timpului, s-au făcut mai multe încercări, toate rămânând nefinalizate, pentru că nu au fost acceptate de MMJS.

S-a propus ca, pentru personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, încadrarea locurilor de muncă și activităților în condiții deosebite, speciale sau alte condiții să se realizeze în baza actelor normative aplicabile personalului militar/polițiștilor. Însă MMJS a precizat că nu poată fi preluată o asemenea modificare.

Generalul-locotenent Laurian Anastasof a evidențiat faptul că toate solicitările prezentate în ultimul timp în domeniul problemelor sociale sunt de natură materială, că e în ființa umană să nu fii mulțumit cu ceea ce ai, să vrei mai mult:

Sunt multe alte aspecte ce țin de domeniul social ce nu sunt abordate, precum condiții mai bune de muncă, de pregătire și de instruire, echipamente moderne. Din păcate, sunt discutate doar cele legate de bani, a căror rezolvare depinde de alții, nu de MApN. Decât să tot discutăm subiecte pentru care nu putem stabili un termen de finalizare, să ne gândim, mai bine, la lucruri care pot fi făcute. 

Despre autor

Irina Nedelcu

Irina-Mihaela Nedelcu este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Domeniile de responsabilitate: legislaţie militară, logistică şi probleme sociale.

1 comentariu

  • Art.20 rămâne discriminatoriu în raport cu prevederile art.9b din L80/1995 actualizată.
    Ba mai mult, permite unora să-și achizitioneze proprietăți particulare din banii MApN(ai cotribuabililor de fapt) ceea ce este chiar discrimnatoriu față de marea majoritate a cadrelor militare și A SGP.
    Ar fi fost mai logic să facă MApN aceste credite și să asigure locuințe de serviciu cadrelor militare/SGP păstrându-le în proprietatea MApN?
    Altfel, dacă un cadru militar/SGP are posibilitatea să dețină în proprietate personală un cartier întreg de locuințe, acest lucru NU TREBUIE să restrângă acestuia dreptul la o locuință de serviciu asigurată gratuit de MApN (asigurarea drepturilor angajaților este obligația angajatorului )… drept garantat de Constituție și care nu implică restrângerea altor drepturi generate ulteriror (contract de muncă).
    Pe de altă parte ce facem cu cei care deja au făcut credite pentru achiziționarea de locuințe sau care deja le-au și achitat?…. sunt GHINIONIȘTI așa-i?
    Poate ar fi trebuit modificat art.9b?… în sensul eliminării dreptului la locuință de serviciu gratuită și nu mai aveam bătăi de cap.
    Mă gândeam așa, pentru viitor, cei care au autoturism proprietate personală vor mai avea dreptul la decontarea cheltuielilor de transport la și de la serviciu?… să știm, să le putem trece în proprietatea unui terț de încredere.
    Poate ar trebui dezbătute mai mult unele inițiative.

Lasă un comentariu