Ședința Comisiei centrale pentru probleme sociale a MApN, desfășurată la jumătatea lunii februarie, a fost condusă de șeful Direcţiei personal și mobilizare din SMG, contraamiral de flotilă Tiberiu Frățilă.

După o informare asupra modului de soluționare a măsurilor stabilite în şedința anterioară, au fost discutate, punctual, problemele de natură socială semnalate de personalul MApN în semestrul al doilea al anului trecut. De fapt, în mare parte, este vorba de probleme mai vechi, aduse la cunoştința membrilor comisiei în repetate rânduri, dar încă nesoluționate.

Una din cauze, şi cea mai importantă, este aceea că rezolvarea lor este posibilă doar prin modificarea cadrului legislativ național sau a unor norme interne cu aplicabilitate în MApN.

Unele cadre militare şi-au exprimat nemulțumirea referitor la diferențele prea mari între reținerile contravalorii normei de hrană pe timpul participării la exerciții şi aplicații şi sumele acordate ca diurnă de delegare. Hotărârea de guvern care reglementează acest aspect stipulează că personalul MApN primeşte valoarea financiară a normei la care are dreptul doar în situația în care nu primeşte hrană caldă sau rece. Or, pe timpul exercițiilor şi aplicațiilor, participanții primesc astfel de hrană.

Referitor la diurna de delegare, aceasta se acordă în baza HG nr. 1860 din 2006. Conform actului normativ, Ministerul Finanțelor Publice actualizează cuantumul diurnei în funcţie de evoluţia preţurilor de consum la produsele alimentare, în cazul în care rezultă o creştere mai mare de 10% a acestora. Aşa s-a şi întâmplat, în timp, diurna fiind, din 2015, de 17 lei.

Salarizarea personalului reprezintă un alt aspect ce generează supărări. Neaplicarea în totalitate a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010, legile anuale emise în acest domeniu şi raportarea, în acordarea unor drepturi, la veniturile salariale din decembrie 2010 sunt câteva din dispozițiile legislative ce au avut ca urmări nu numai diferențieri salariale, ci şi dificultăți în atragerea de personal şi încadrearea funcțiilor de la baza ierarhiei militare.

Sunt unități în care, din cauza izolării şi a posibilităților reduse de transport, atragerea personalului se face cu greutate, aşa că multe funcții sunt duse prin cumul.

Există o reglementare care prevede un spor de până la 20 % din solda lunară/ salariul de bază pentru personalul care lucrează în unități izolate. Lista nu le cuprinde însă pe toate şi nu a mai fost actualizată în ultimul timp. Astfel, s-a ajuns ca din două unități situate în aceeaşi cazarmă doar una să beneficieze de sporul respectiv.

Încadrarea personalului civil contractual în condiții de muncă deosebite, speciale sau alte condiții a constituit o altă temă abordată în cadrul şedinței. Din păcate, MApN nu s-a implicat prea mult în rezolvarea acestei probleme.

Anul trecut, preşedintele Federației Sindicatelor Libere ale Personalului Civil din Unitățile Militare ale MApN, Constantin Stoian, şi-a intensificat eforturile în acest sens. A făcut demersuri şi a mers, pentru a explica situația, în audiență la miniştri şi secretari de stat, comisii parlamentare, structuri şi factori de decizie ai momentului. De cele mai multe ori a fost primit cu amabilitate, e drept, dar fără rezultate concrete. A susținut, cu aceste ocazii, şi reintroducerea, pentru personalul civil, a sporului pentru activitate în MApN, pierdut, în timp, în hățişul legislativ al anilor trecuți.

Dacă aceste probleme s-ar rezolva, ar ajuta personalul civil nu numai în activitate, ci şi la ieşirea la pensie. Preşedintele sindicatului a reuşit să convingă mai mulți oameni politici, care au promovat o inițiativă legislativă, dar procedura, ajunsă în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților, s-a stopat odată cu intrarea în funcțiune a noului Parlament.

Alte probleme şi propuneri discutate în şedința Comisiei centrale pentru probleme sociale a MApN s-au referit la acordarea contravalorii normei de echipament şi în cazul soldaților şi gradaților profesionişti, la asistența medicală şi decontarea contravalorii medicamentelor, la îmbunătățirea condițiilor de muncă.

În unele unități, spațiile administrative necesită lucrări de reparații, mobilierul şi vestiarele militarilor sunt atipice, uzate fizic şi moral sau sistemul de încălzire termică este depăşit.

Nu a fost omis nici subiectul privind cuantumul compensației pentru chirie, propunerea fiind de a se acorda în funcție de garnizoană, nu de soldă.

Referitor la situația locativă, reprezentantul Direcției domenii şi infrastructuri, colonel Cristian Apostol, a precizat că MApN a achiziționat de pe piața civilă 165 de locuințe – în Bucureşti (107), Iaşi, Buzău, Piteşti, Craiova – şi va achiziționa altele în 2017. Acestea sunt în curs de a fi repartizate după criteriile stabilite prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M 84/2009.

În perioada următoare, se are în vedere modificarea unor prevederi ale ordinului, astfel încât să aibă acces mai uşor la asemenea locuințe şi cadrele militare aflate la început de carieră, soldații şi gradații profesionişti şi personalul civil. Modificarea se impune şi pentru că o parte din ofițerii aflați spre sfârşitul carierei nu optează pentru locuință de serviciu (principalul motiv fiind că trebuie să o utileze), ci preferă compensația pentru chirie.

Am prezentat cele mai importante probleme discutate în cadrul Comisiei centrale pentru probleme sociale şi pentru a vă convinge că ele sunt cunoscute la nivelul conducerii ministerului. Cât de repede vor fi rezolvate însă, rămâne de văzut, mai ales că nu depinde doar de voința factorilor de decizie din MApN.

Despre autor

Irina Nedelcu

Irina-Mihaela Nedelcu este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Domeniile de responsabilitate: legislaţie militară, logistică şi probleme sociale.

6 comentarii

  • OK. Am inteles ca anumite probleme tin de legislativ si probabil dureaza. Pana cand se va ocupa guvernul sau parlamentul de ele, hai sa le rezolvam pe cele din curtea noastra. Desi grilele de salarizare sunt identice (MApN – MAI) un agent de politie cu 25 ani vechime, sef de post are cu 30% mai mare salariu decat un subofiter din MApN. Diferenta o fac ordinele de ministru.
    In cazul in care nu aveti probleme pe ordinea de zi pentru urmatoarea sedinta a comisei pentru probleme sociale va propun eu cateva care tin doar de ministru:
    – acordarea primei de comanda pentru subofiterii cu functii de comanda;
    – acordarea unui spor de studii superioare la fel ca in MAI sau MJ
    – acordarea sporului de lucrari de exceptie procentual pe categorii de personal astfel incat sa beneficieze de acest spor si SGP si subofiterii; In acest moment probabil beneficiaza 1% din subofiteri si 9 % din ofiteri. Ca sa nu mai vorbesc de procente. In timp ce unul din comandament de divizei sau mai sus are 50%, la batalion e 25%!
    – plata orelor suplimentare si a celor efectuate in zile de sarbatoare legala – daca in MAI se poate cu siguranta se poate si la noi!;
    – plata orelor de noapte pentru toate categoriile de personal, inclusiv pentru serviciul de permanenta;
    – revizuirea ordinului care stabileste conditiile de munca. In acest moment desi administratorul de subunitate are in primire tot armamentul companiei, raspunde de munitia reala la tragerile de lupta, beneficiaza de conditii speciale, in timp ce comandantul de pluton are conditii deosebite;
    Toate acestea sunt probleme sociale care se pot rezolva prin ordin de ministru.
    Toata stima!

  • Au avut grija sa ne rezolve problemele ………….adica ne au mai taiat din banii de tinuta si din aia pentru deplasarea in concediu care erau 280 ron……..si cu asta s a zis totul.

  • Cu parere de rau vad ca nici acum nu sa adus in discutie problema fostilor militari angajati , trecuti in rezerva la varsta de 40 de ani (conf.L384/2006) din motive neimputabile lor si care nu au beneficiat si nu beneficiaza conf.L223/2015 de drept de pensie anticipata ,pensie anticipata partial ,salarii compensatorii si alte drepturi pe care le au militarii in activitate .Ba mai mult ca discriminarea sa fie cat mai evidienta nu li se scade si lor grupele de munca din varsta standar de pensionare ,cu toate ca au realizat stadiul minim in specialitate de 15 ani (conf.L223/2015 .art 16) la fel ca a celor din activitate. Stau si ma intreb… cum e posibil ca un militar in activitate , cu 10 ani lucrati anterior armatei (in viata civila) si 15 ani lucrati in armata poate beneficia de pensie militara cu scaderea grupei de munca din varsta standar de pensionare si unul ca mine care am lucrat 4 ani anterior armatei (in viata civila) si 19 ani (18+1militar in termen) nu pot beneficia de scaderea grupei de munca , cu toate ca am o vechime in specialitate mai mare ca acelui in activitate .De ce nu ni se ia si noua in calcul la vechimea militara cumulata ,vechimea realizata anterior armatei , asa cum li se ia celor in activitate si ulterior armatei , asa cum li se adauga cadrelor militare la vechimea cumulata , vechimei realizata in viata civila (dupa esirea la pensie) pana la intrarea in vigoare a L223/2015 (01.01.2016 ).DE CE LOR SE POATE SI NOUA NU ….TININD CONT CA AM PARTICIPAT IN TEATRE DE OPERATII CA AFGANISTAN SI IRAK SI AM FOST DISPONIBILIZATI DIN MOTIVE NEIMPUTABILE NOUA ,IAR IN 2010 PENTRU REINTOARCEREA IN SISTEM, AR FI TREBUIT SA CONCURAM 40 , 50 MILITARI DISPONIBILIZATI PE 3 LOCURI DE INFANTERIE PE GARNIZOANA FOCSANI.

  • Daca un politist de comuna are solda (cu toate sporurile si norma hrana) cat a unui sef compartment, despre ce vorbim in armata ?

Lasă un comentariu