Dacă te iei după propaganda sputnicistă, Federația Rusă a ajuns la un nivel de tehnologie și inovare științifică atât de înalt, încât și extratereștrii, în cazul în care ar exista, ar fi invidioși. Realitatea este alta, dar este trecută cu vederea de cei de la sputnik.md.

În privința noilor tehnologii, Rusia a rămas de mult în urma statelor occidentale și a Chinei, urmând să fie depășită, în curând, de India. Eșecurile din ultima vreme o dovedesc cu prisosință.

Numai anul acesta, care nici nu s-a încheiat încă, au avut loc trei incidente grave, soldate cu explozii: un depozit de muniții (de două ori în aceeași săptămână), un motor de rachetă cu propulsie nucleară (cazul Arhanghelsk) și un laborator, fost centru de dezvoltare a armelor biologice.

La acestea se mai pot adăuga și incendiul de la bordul misteriosului submarin nuclear, inutilitatea robotului spațial FEDOR și pierderea distrugătorului de sateliți Kosmos-2521, mândria războinicilor spațiali ruși. Iar exemplele ar putea continua.

Doar Corul Armatei Roșii mai lipsea, atunci când robotul FEDOR a fost prezentat cu surle și tobe de agenția spațială Roskosmos. S-a dovedit a fi un eșec mare cât Rusia și a ajuns subiectul glumelor internauților ruși, având în vedere că printre capabilitățile sale se numără faptul că știe să tragă cu ambele mâini, să facă șpagatul și să perforeze bolțari cu bormașina.

Perfect, pentru misiunile în cosmos, la bordul ISS! Mai rămânea să știe a cânta la balalaikă și să danseze cazaciok. În schimb, nu poate lucra în spațiul orbital și a dovedit că îi este cam greu să folosească o șurubelniță. Acronim pentru Final Experimental Demonstration Object Research, FEDOR este capabil să reproducă mişcările umane, fiind controlat de la distanţă, însă nu se poate deplasa în condiţii de gravitaţie zero.

Mai mult chiar, picioarele sale prea lungi (robotul are 1.80 m înălțime) îl fac inutil la bordul Stației Spațiale Internaționale, unde a fost testat. A fost atât de eficient, încât s-a decis că nu mai are rost să fie folosit în viitor.

În concluzie, FEDOR (sau Fiodor, cum îi spunea sputnik.md, prin 2017) devine cea mai scumpă bormașină (peste patru milioane de euro) comandată de directorul Roskosmos, celebrul comic Dmitri Rogozin, care, în timp ce era ambasadorul Moscovei la NATO, se lăuda că a împușcat români, în anii ’90, pe Nistru.

De altfel, bufonul țarului – așa cum pe bună dreptate a fost catalogat în presă – este indezirabil la NASA și în UE și a fost declarat persona non grata chiar și la Chișinău.

Fake news – urile rusești în privința roboților nu sunt o raritate. În decembrie 2018,  televiziunea rusă de stat, în cadrul unui reportaj despre un forum de ştiinţă şi tehnologie pentru tineri, a prezentat un robot umanoid, poreclit Boris.

La scurt timp, s-a dovedit că era vorba despre un bărbat costumat. Costumul, care se comercializează sub numele de Robot Aliosha, cântăreşte 10 kilograme, este prevăzut cu un microfon, un dispozitiv de distorsionare a vocii, difuzor şi set de LED-uri.

Ca să rămânem la înălțimea nivelului tehnologiei ruse, trecem la distrugătorul economiei mondiale – așa cum l-a numit presa de la Moscova – satelitul Kosmos-2521. Lansat în 2017, a fost catalogat satelit ucigaș de experții în domeniul spațial, pentru că ar fi fost capabil nu numai să supravegheze alți sateliți, ci și să-i intercepteze.

Ar fi fost, pentru că, din păcate pentru Ministerul Apărării din Rusia, Kosmos-2521 a încetat să mai funcționeze, a ieșit de pe orbita staționară și s-a dezintegrat, la 12 septembrie, anul acesta.

Anunțul a fost făcut a doua zi, chiar de agenția oficială de știri TASS, care titra: SUA anunță că Rusia a pierdut un „sputnik-inspektor” militar. Noroc că, așa cum se lăuda sputnik.md, în luna martie, industria spațială rusă intenționează lansarea unui satelit capabil să strângă deșeurile care se acumulează pe orbită.

Revenind pe Pământ, trebuie spus că, săptămâna trecută, unul dintre cele mai mari centre pentru cercetare a virusurilor, situat în Siberia, a fost cuprins de flăcări, după ce o explozie a zguduit clădirea.

Instituţia, cunoscută sub numele de Vektor, este unul dintre cele două laboratoare, la nivel mondial, care deţine virusul variolei şi mai multe mostre ale virusului Ebola, HIV, dar şi tulpini de Antrax. Fost centru de dezvoltare a armelor biologice din URSS, în prezent se ocupă cu cercetările în domeniul virusurilor şi biotehnologiilor, fiind administrat de stat.

Explozia, care a avut loc în apropiere de Novosibirsk, al treilea oraş ca mărime din Rusia și cu o populaţie de peste 1,5 milioane de locuitori, reprezintă cea mai recentă catastrofă dintr-un şir mai lung de evenimente cu efecte semnificative, în ultimele luni, asupra unor elemente de infrastructură strategică din Federația Rusă.

La începutul lunii iulie, 14 militari din marina rusă au murit în urma unui incendiu izbucnit la bordul unui misterios submarin cu propulsie nucleară, care naviga în Marea Barents. Străduindu-se să păstreze cât mai mult secretul asupra tragediei, autorităţile de la Moscova au încercat să liniștească opinia publică internațională, afirmând că reactorul nuclear nu a fost afectat de incendiu.

Însă, oficiali din cadrul marinei militare au declarat, sub rezerva anonimatului, că accidentul ar fi putut provoca o catastrofă mondială.

De asemenea, în luna august, o explozie cu caracter nuclear a făcut cel puţin cinci victime, într-o bază de lansare a rachetelor din Arhanghelsk (nordul Rusiei), în timpul unor teste care vizau sistemul de propulsie al unei noi rachete. Explozia a produs o creştere a radioactivităţii în zonă, potrivit autorităţilor locale și organismelor de monitorizare internaționale.

Anterior, mai multe zeci de persoane au fost rănite în trei deflagraţii produse în uzine şi depozite de muniţii aflate în centrul şi sudul Rusiei, precum şi în Siberia. Situația este deja îngrijorătoare, dacă ne gândim că, la Kremlin, a început din nou să se vorbească despre retragarea munițiilor sovietice din regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova, dar cu condiția să se aplice doar proceduri rusești.

Potrivit unor estimări ale experților, în depozitele din Cobasna, se află între 19.000 și 21.000 de tone de muniții, dintre care 57% sunt învechite și nu pot fi folosite sau transportate. O eventuală explozie a depozitului militar din Cobasna poate fi comparată cu cea a unei bombe nucleare cu o capacitate de 10 kilotone.

Deflagrația poate conduce la distrugerea pereților de cărămidă și a structurilor de beton armat din localitățile care se află la o distanță de 4,5 kilometri de epicentru. Experții au subliniat că o explozie la acest depozit de muniții poate provoca o catastrofă umanitară și ecologică în regiunea de nord-est a Republicii Moldova și pe teritoriul Ucrainei, pe o suprafață de la 500 până la 3.000 de kilometri pătrați.

Însă, având în vedere că, și în anul 1999, Rusia s-a angajat, în cadrul Summitului OSCE de la Istanbul, să retragă armamentul și militarii de pe teritoriul Republicii Moldova până în anul 2001, încă nu este cazul să ne îngrijorăm de „competența” specialiștilor ruși în manevrarea munițiilor.

Săptămâna trecută, Rusia a anunțat că se va angaja în discuții cu partenerii săi din Orientul Mijlociu privind perspectivele furnizării de armament nou de combatere a dronelor. Propunerile vor fi făcute cu ocazia salonului aeronautic Dubai Airshow 2019, programat să aibă loc în luna noiembrie.

Adevărul este că armata rusă are experiență în ceea ce privește dronele, dar nu cum ați putea crede în ceea ce privește combaterea lor. În ianuarie 2018, bazele militare ruse de la Hmeimim şi Tartous (Siria) au fost atacate cu drone care purtau încărcături explozive. Atacurile s-au soldat cu victime și pagube materiale, fiind avariate mai multe aeronave și clădiri. Scenariul s-a repetat și în luna octombrie a aceluiași an.

Despre autor

Marius Bâtcă

Lasă un comentariu