„Iubirea mea pentru această ţară, pe care am făcut-o a mea prin lacrimi şi suspine, a ajuns pentru mine ca o religie.”

– Regina Maria

Vernisarea expoziției de fotografie Regina Maria a României – Regina Soldat a completat, într-un mod inedit pentru un teatru de operații, suita manifestărilor organizate la Kabul cu ocazia Zilei Naționale a României și a Centenarului Marii Uniri de militarii români participanți la Misiunea NATO Resolute Support din Afganistan.

Modest omagiu adus reginei Maria pentru devotamentul său nemărginit față de armata română, pentru credința și curajul de care a dat dovadă în anii Primului Război Mondial și pentru contribuția sa la recunoașterea internațională a României întregite la 1 decembrie 1918.

Cu ocazia Zilei Naționale a României și a aniversării Centenarului Marii Uniri, Regina Soldat a fost prezentă în mijlocul militarilor români și străini aflați la datorie în Afganistan pentru a-i invita la o călătorie în timp, în anii dramatici ai Primului Război Mondial, pe frontul românesc. Incursiunea în trecut a fost posibilă grație instantaneelor fotografice din perioada refugiului în Moldova, când două treimi din teritoriul statului român se aflau sub ocupație și totul părea pierdut, când Mărăști, Mărășești și Oituz redau onoarea armatei române și confirmau valoarea sprijinului aliaților, când speranțele se transformau în deznădejde, iar deznădejdea în triumf, prin întoarcerea la București a regelui Ferdinand I și a reginei Maria, la 1 decembrie 1918.

Înainte de a ajunge la Kabul, expoziția fotografică itinerantă Regina Maria a României – Regina Soldat a fost prezentată în România și peste hotare, la Roma, Varșovia, Berlin și Freiburg, la Muzeul de Artă Maryhill din SUA, recent și la Londra, la 21 noiembrie 2018, și la Bruxelles, la 29 noiembrie 2018, la Cartierul General al Alianței Nord-Atlantice, cu sprijinul Delegației Permanente a României la NATO și al Reprezentanței Militare a României la NATO și UE.

În capitala Republicii Islamice Afganistan, prezentarea expoziției Regina Maria a României – Regina Soldat a făcut necesară o dublă vernisare, la 30 noiembrie 2018, în Baza militară Hamid Karzai International Airport, și, la 1 decembrie 2018, la sediul Comandamentului Misiunii NATO Resolute Support.

 

La ambele vernisaje au participat generali și ofițeri superiori, reprezentanți ai țării-gazdă, personal diplomatic, seniori naționali reprezentativi și comandanți ai contingentelor naționale ale statelor aliate și partenere, care contribuie cu trupe la Misiunea NATO Resolute Support.

La sediul Comandamentului Misiunii NATO Resolute Support, vernisarea expoziției Regina Maria a României – Regina Soldat a fost urmată de recepția ocazionată de sărbătorirea Zilei Naționale a României și a Centenarului Marii Uniri.

Aspect de la vernisaj.

Invitații și organizatorii, militarii contingentelor armatei și jandarmeriei române aflate la Kabul au fost onorați de participarea lui Radu Gîmbuțan, însărcinatul cu afaceri a.i. al Ambasadei României în Afganistan, și a întregului grup de comandă al Misiunii NATO în Afganistan, în frunte cu generalul Austin Scott Miller, comandantul Misiunii NATO Resolute Support și al Misiunii Forțelor Armate ale SUA în Afganistan.

Generalul Miller a adresat felicitări militarilor români cu ocazia Zilei Naționale a României și a apreciat inițiativa prezentării expoziției
Regina Maria a României – Regina Soldat într-un mediu multinațional dens și diversificat, așa cum este cel al Misiunii NATO Resolute Support, la care participă 41 de țări aliate și partenere.

Îndemnând contingentele naționale să își prezinte valorile, cultura, tradițiile și istoria, generalul Miller a remarcat, de asemenea, că atunci când privim în urmă cu o sută de ani, descoperim atât de multe lucruri care ne unesc. Într-adevăr, privind în urmă cu o sută de ani, găsim numeroase aspecte comune în toate țările beligerante în Primul Război Mondial –  militarii erau demobilizați, se întorceau la casele lor, mulți dintre ei răniți sau suferinzi din cauza bolilor epidemice, străduindu-se să supraviețuiască și să găsească condiții bune de tratament și îngrijire.

 

Expoziția a inclus între fotografiile sale numeroase astfel de aspecte comune perioadei de război – militari în pozițiile de luptă, răniți, ambulanțe, spitale, orfani, dar și personaje emblematice, între care generalii Henri Berthelot, Eremia Grigorescu, Alexandru Averescu, Constantin Prezan și Traian Moșoiu, generali, ofițeri, subofițeri și soldați, medici și asistenți români, francezi, ruși, britanici, italieni și americani.

Misiunile militare ale țărilor Antantei în România au avut o contribuție hotărâtoare la reorganizarea armatei române, a serviciilor sanitare militare și civile, a spitalelor de campanie și a centrelor de ajutor social în Moldova, militarii aliați luptând umăr la umăr cu militarii români, mulți dintre ei făcând sacrificiul suprem pe frontul românesc.

Regina Maria a înțeles foarte bine, încă din perioada neutralității, urgența îmbunătățirii serviciului medical al armatei române, importanța spitalelor de campanie și a mijloacelor necesare transportului răniților. Temerile sale privind capacitatea limitată a serviciului medical militar, ca și a spitalelor civile, s-au adeverit, din păcate, mai mult de jumătate din pierderile umane ale Armatei române, de peste 330.000 de morți, fiind cauzate de lipsa tratamentului medical oportun și adecvat, de infecții și epidemii.

Instantaneele fotografice atestă contribuția meritorie a reginei Maria la organizarea spitalelor de campanie ale armatei române și a serviciului de ambulanțe militare, a orfelinatelor și a cantinelor publice pentru cei afectați de acțiunile de luptă – copii orfani, văduve, invalizi de război, militari demobilizați, persoane fără adăpost.

 

Astfel, cu ajutorul Crucii Roșii și prin înființarea Instituției Regina Maria, suverana a reușit să pună bazele spitalelor de campanie în Moldova, deservite de șase grupuri operatoare, 20 de camioane-atelier și 200 de ambulanțe, importate din Franța și Marea Britanie, dotate cu echipamentele medicale necesare intervenției de urgență și care puteau transporta patru răniți simultan.

Conform relatărilor din presa vremii, care citau rapoarte medicale, în două luni consecutive ale anului 1917, ambulanțele serviciului medical al armatei române au parcurs 219.000 kilometri, transportând mai mult de 40.000 de răniți; în aceeași perioadă, cele cinci spitale de campanie din Moldova, care aveau o capacitate totală de 30.000 de paturi, au tratat aproximativ 12.000 de răniți, efectuând peste 4.500 de intervenții chirurgicale și peste 5.000 de examinări cu raze X.

Regina Maria o organizat o rețea de centre de ajutor social, depozite de alimente, îmbrăcăminte și medicamente, având 250 de cantine care ofereau trei mese calde pe zi și orice alt tip de ajutor copiilor afectați de război, orfani și din familii sărace. Această rețea a fost denumită Mircea, în amintirea celui mai mic copil al reginei Maria, decedat în toamna anului 1916, în urma îmbolnăvirii de febră tifoidă.

Din fotografiile expoziției ne salută cordial colonelul Henry Anderson, care ajungea la Iași, la 3 septembrie 1917, în calitate de șef al Comisiei Crucii Roșii Americane. Va avea o contribuție remarcabilă, împreună cu personalul medical român, francez și britanic, la îmbunătățirea asistenței medicale acordate militarilor armatei române și populației civile.

Deplasările reginei Maria pe front, în prima linie, au avut un rol major în menținerea moralului militarilor români, suverana fiind numită de generalul Radu R. Rosetti ministrul încrederii naționale. De alfel, prezența sa în prima linie pe frontul din Moldova a fost remarcată elogios chiar și de comandantul trupelor inamice, feldmareșalul August von Mackensen.

La fel de importante ca decorațiile pe care le-a primit, în semn de recunoaștere a meritelor sale pe timpul Primului Război Mondial (Virtutea Militară, Medalia Epidemiilor, Crucea de Război și Marele Colan al Legiunii de Onoare), sunt supranumele încărcate de semnificații, respectuoase și familiare, în același timp, care i-au fost acordate de militarii români – Regina Soldat, Mama Răniților și Mama Regină.

Remarcăm în fotografiile expoziției privirea, atitudinea și gesturile reginei Maria. Acestea confirmă pe deplin supranumele ce i-au fost acordate de militarii români.

Prezența reginei în spitalele de campanie, asistând la îngrijirea răniților, mângâindu-i și citindu-le, în mijlocul copiilor orfani, hrănindu-i și oferindu-le cadouri, și pe front, decorând militarii și drapelele de luptă ale unităților, stând de vorbă cu soldații și gustând din mâncarea trupei – ne relevă o suverană cu o mare capacitate de empatie, a cărei comportare transmite un mesaj foarte puternic: Sunt cu voi! Și a fost!

Așa cum putem observa în fotografiile expoziției, ținuta purtată de regină transmite, de asemenea, mesaje foarte clare, adecvate situației în care se afla România.

În anii de război, Maria a purtat un costum de soră medicală pentru a-și arăta compasiunea și a demonstra implicarea personală în alinarea suferințelor răniților armatei române. În perioada de pace, după semnarea Tratatului de Buftea, suverana apare în fotografii în costume populare românești. Subliniază astfel identitatea națională a românilor și faptul că se identifică cu Țara și cu oamenii săi.

La 1 decembrie 1918, cu ocazia intrării triumfale în București, în fruntea detașamentelor formate din conducerea armatei române și din reprezentanții Antantei, între care și generalul Henri Berthlot, se află regele Ferdinand I, împreună cu regina Maria, în uniformă de colonel al Regimentului de Cavalerie 4 Roșiori. Prin faptul că poartă uniforma armatei române atunci când revine victorioasă, în București, la 1 decembrie 1918, suverana ne spune clar că victoria aparține armatei române, ca și ei însăși – Regina Soldat!

După încheierea Primului Război Mondial, implicarea reginei Maria s-a dovedit a fi decisive pentru succesul campaniei susținute de diplomația românească pe timpul Conferinței de Pace de la Paris (1919-1920) în scopul obținerii recunoașterii internaționale a
României întregite.

Activitatea sa în capitala Franței este reflectată în arhivele diplomatice și în colecții de fotografii, care ne înfățișează alte trăsături fascinante ale personalității reginei. De această dată, ca diplomat și om de stat, Maria înțelege care sunt problemele țării sale și le asumă și acționează cu hotărâre pentru a le rezolva, declarând: România are nevoie de o față în Paris și eu voi fi acea față!

Prezentarea la Kabul a expoziției Regina Maria a României – Regina Soldat a fost posibilă cu sprijinul Asociației România Culturală, al Institutului Cultural Român – filiala Varșovia și al Institutului pentru studii politice de apărare și istorie militară din cadrul Departamentului pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale al Ministerului Apărării Naționale.

Fotografiile expuse fac parte din albumul bilingv Regina și Frontul / The Queen and the Front, coordonat de Daniela Mihai și de Anca Beatrice Todireanu, editat de conferențiarul universitar dr. Ioan Cristescu și publicat, în anul 2017, de Muzeul Literaturii Române. Fotografiile expoziției Regina Maria a României – Regina Soldat și cele din albumul Regina și Frontul au fost puse la dispoziția Asociaţiei România Culturală de următoarele instituții partenere: Asociaţia Fondului Cultural Naţional, Statul Major al Apărării, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Militar Național Ferdinand I, Muzeul Brăilei Carol I, Complexul Național Moldova Iași, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Națională a României, Societatea Națională de Cruce Roșie din România, Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu din Iaşi, Muzeul Țării Oașului şi Asociația de Caritate din Armata României Camarazii.

Colonel Valentin Vasile

Despre autor

Trustul de Presă al MApN

Lasă un comentariu