S-a tot vorbit, în ultimii ani, despre cum statul român ar reuşi să lupte mult mai eficient cu evaziunea fiscală, dacă operaţiunile financiar-economice s-ar efectua cu ajutorul banilor virtuali și nu al celor lichizi.

Astfel, operaţiile bancare de transfer între diverse entităţi ar putea fi monitorizate mult mai eficient de autorităţile antifraudă. Practic, ne gândim la o lume fără cash, dar nu cumva aceasta este o utopie? Exemplul Suediei ar putea aduce câteva lămuriri în acest sens. Această ţară scandinavă a reuşit, în ultimii ani, să folosească din ce în ce mai puţini bani lichizi. În 2019, suedezii au retras de la bancomat aproximativ patru miliarde de euro (convertite din coroane suedeze), cu 10% mai puţin faţă de anul anterior. În 2018, doar 1,2 procente din PIB-ul ţării era reprezentat de bani lichizi. Toate acestea se întâmplă în prima ţară din Europa care a introdus bancnotele în circulaţie, în 1661.

Autorităţile suedeze consideră ca a scoate cash-ul din economie ar fi o mare greşeală, sugerând că o societate fără bani lichizi nu reprezintă altceva decât o utopie. Lipsa cash-ului devine o problemă la nivel naţional, oamenii cu dizabilităţi mentale, cei în vârstă sau aceia care locuiesc în mediul rural fiind cele mai expuse categorii. Se estimează că aproximativ 300.000 de suedezi trebuie să străbată peste 20 de kilometri distanţă faţă de casă pentru a găsi un bancomat.

O alta temere a autorităţilor suedeze este ce s-ar întâmpla cu ţara dacă aceasta ar fi paralizată de un dezastru, indiferent de ce natură, cardurile devenind inutile în acel moment. În aceste situaţii este posibil să fie nevoie de schimburi de mărfuri şi bunuri între diverse grupuri de persoane.

Cum vor fi plătite de cei care cumpără, dacă nimeni nu deţine cash, iar multe localităţi vor fi izolate pentru o perioadă lungă de restul ţării? Sistemul financiar al unui stat ar putea intra în colaps în cazul unei pene masive de electricitate. Ce se va întâmpla dacă internetul va deveni neutilizabil săptămâni la rând? Toate acestea sunt vulnerabilităţi de care oricine trebuie să ţină cont atunci când plămădeşte planuri de eliminare a banilor lichizi din economie.

Mulţi suedezi sunt de părere că fiecare om trebuie să deţină o sumă consistentă în bani lichizi, pentru a putea plăti produse micilor negustori care nu ţin neapărat să lucreze cu băncile. Nu a existat o lege anume care să-i oblige pe suedezi să folosească mai mult cardul în detrimentul cash-ului, regulile fiind impuse de piaţă, de bănci și de retaileri.

Drept urmare, parlamentul de la Stockholm a votat o lege care obligă instituţiile financiare să deţină şi să ofere clienţilor bani lichizi. Legea impune băncilor obligativitatea de a deţine depozite de peste 70 de miliarde de coroane suedeze în bani lichizi, instituţiile care nu respectă prevederile legale fiind amendate.

Mai multe organizaţii de lobby în favoarea folosirii banilor lichizi au militat pentru obligativitatea comercianţilor de a primi bani cash, însă parlamentul a respins această cerinţă.

Despre autor

Liviu Anghel

Lasă un comentariu