Academia Română, Statul Major al Apărării și Comandamentul Logistic Întrunit au organizat, la Academia Română și la Sala de Marmură a Palatului Cercului Militar, conferința cu tema Apărarea frontierelor Marii Uniri (1919), marcând, în acest fel, împlinirea a 100 de ani de la evenimentele care au marcat spațiul convulsiv al Europei Centrale, în 1919, prin campania armatei române împotriva Ungariei bolșevice a lui Bela Kun, încheiată, la 4 august, cu ocuparea Budapestei și prima operație majoră de menținere a păcii într-un teritoriu străin.

Armata română s-a dovedit un administrator impecabil, hrănind populația maghiară înfometată, cu mari eforturi financiare și materiale, dar și un factor de echilibru și coeziune, contribuind, decisiv, la refacerea armatei naționale ungare și la reînființarea și reorganizarea jandarmeriei ungare.

În noiembrie 1919 a început procesul de retragere a armatei române în granițele stabilite de aliați.

Au fost prezenți Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române, membri ai celui mai înalt for științific din țară, generalul Nicolae Ciucă, șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Cătălin Zisu, comandantul Comandamentului Logistic Întrunit, șefii categoriilor de forțe ale Armatei României, generali și ofițeri, în activitate, rezervă și retragere, elevi ai Colegiului Național Militar Dimitrie Cantemir, din Breaza, un public numeros.

Academicianul Ioan-Aurel Pop a făcut o radiografie a momentului astral al românilor, în 1918, subliniind importanța armatei române care a asigurat putința liberei exprimări a românilor în forurile alese de ei înșiși, în provinciile istorice românești.

Academicianul Răzvan Theodorescu a insistat asupra rolului decisiv al unor intelectuali de marcă, deveniți membri ai Academiei Române după 1918, în conturarea deciziilor românilor din Basarabia, Bucovina și Transilvania.

Generalul-locotenent Cătălin Zisu a punctat principalele momente ale anului 1919 și rolul armatei române în înlăturarea regimului bolșevic al lui Bela Kun și în pacificarea manu militari a spațiului controlat de bolșevicii maghiari, o campanie pentru liniștea Europei, cum i s-a spus.

Generalul-locotenent Cătălin Zisu i-a oferit președin-telui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării, un stilet și drapelul țării, care îi însoțește pe militari în misiunile pe care le îndeplinesc.

Conferința a continuat la Sala de Marmură a Cercului Militar Național, unde generalul Nicolae Ciucă a prezentat principalele repere cronologice și ideatice ale evoluției Statului Major al Apărării, de la crearea căruia se vor împlini, la 12 noiembrie, 160 de ani. Generalul-maior Dorin Blaiu, comandantul Componentei Operaționale terestre și locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Terestre, a vorbit, în intervenția sa, de rolul Forțelor Terestre în apărarea frontierelor românești, în 1919, viceamiralul Alexandru Mârșu, șeful Statului Major al Forțelor Navale, despre contribuția Marinei Române la efortul militar din 1919, iar generalul-maior Viorel Pană, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, a subliniat rolul Aviației Române în apărarea deciziilor românilor în contextul anului 1919.

Dezbaterile au fost moderate de generalul-maior (rtr) Mihail E. Ionescu, directorul Institutului pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară.

Generalul-maior Gheorghiță Vlad, comandantul Diviziei 2 Infanterie Getica, președintele Fundației Mareșal Alexandru Averescu, din Buzău, a prezentat participanților la conferință realizările fundației, impresionante, menite să comemoreze eroii români căzuți în conflictele în care a fost implicată România în secolele al XIX-lea și al XX-lea.

Paleta activităților Fundației Mareșal Alexandru Averescu este generoasă și beneficiază de una dintre cele mai bune
cooperări între autoritățile locale din Buzău și structurile militare din garnizoană, un exemplu demn de urmat și în alte localități din țară.

Despre autor

Florin Șperlea

Colonelul Florin Şperlea a absolvit Institutul Militar de Infanterie, Grăniceri şi Chimie „Nicolae Bălcescu” (Sibiu, 1992), Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (1996) şi a obţinut titlul de doctor în istorie al aceleiaşi universităţi, în 2003, cu o teză despre sovietizarea armatei române. A publicat mai multe volume de autor şi în colaborare, dar şi ediţii de documente.
Este redactor-şef al săptămânalului MApN „Observatorul militar” şi membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Realizează emisiunea „Prietenii muzei Clio” la postul de radio „Vocea Armatei”.

Lasă un comentariu