Portret

Să crezi în tine și ceilalți îți vor urma exemplul!

Să fii omul potrivit în locul potrivit, dar să fi muncit din răsputeri pentru asta. Să nu ratezi oportunități și să fii conștient că din orice ai de învățat. Să te dezvolți, să-ți dorești mai mult și, într-un final, să știi că dacă ar fi să o iei de la început, ai urma aceeași cale. Să faci totul din pasiune.

Ar putea fi rețeta de succes a oricui, dar sigur e a plutonierului-adjutant principal Florin Neacșu.

Pentru un subofițer, consider că funcția de subofițer de comandă al SMFT este cea mai frumoasă, pentru că este funcția în care un subofițer poate să implementeze orice idee care i se pare bună pentru corpul subofițerilor și al maiștrilor militari, evident documentată și susținută de un plan foarte bine pus la punct. Poți vedea că unele lucruri se întâmplă și se schimbă în bine și să fii parte din acest proces. Dacă ideile sunt bune, nimeni nu ți le va respinge.

Florin Neacșu are o carieră militară ce poate fi luată drept model de orice tânăr militar care își dorește să se dezvolte și să-și demonstreze capacitățile.

În cazul lui, zicala norocul ți-l faci singur are mult înțeles, pentru că munca, determinarea și dorința de a reuși țin, fără doar și poate, de fiecare om în parte.

Plutonierul-adjutant principal Florin George Neacșu este subofițer de comandă al Batalionului 49 CBRN Argeș.

Sunt promoție 1995, la origine sunt din arma auto, însă de-a lungul carierei am avut mai multe funcții, de la mecanic conductor TAB, administrator, subofițer responsabil cu protecția datelor, șef serviciu aprovizionare cu materiale tehnice în diferite unități prin țară.

La un moment dat al carierei am fost subofițer de comandă al Școlii de Aplicații pentru unități de luptă Mihai Viteazul din Pitești și subofițer de comandă al Statului Major al Forțelor Terestre.

Prima misiune în Afganistan.

Ce înseamnă, mai exact, funcția de subofițer de comandă și ce tip de pregătire presupune ocuparea unui asemenea post?

Militarul ne-a explicat pe îndelete, mai ales că, așa cum aflăm chiar de la el, armata i-a oferit o oportunitate enormă – a fost selectat, în 2007, pentru a studia la una din cele mai bune academii de subofițeri de comandă din întreaga lume, United States Army Sergeant Master Academy pe care a absolvit-o un an mai târziu.

Comandanți și ofițeri cu experiență în armata americană au înțeles că doar educând un subofițer de comandă poți să-l faci eficient într-o astfel de funcție.

Este o funcție complicată, în sensul că ea nu este o funcție cu tradiție în armata română, ci a fost implementată, începând cu anul 2001-2002, odată cu participarea unui batalion într-un teatru de operații.

Este, totodată, o funcție extrem de importantă și s-a constatat acest lucru nu doar în teatrele de operații, ci și în țară.

Militarul explică crearea unui vid de comunicare sau de înțelegere între ceea ce planifică șefii și cei care execută.

Noi, maiștrii militari și subofițerii, suntem cei care execută ceea ce planifică ofițerii. Dar, pe de altă parte, necesitatea de modernizare, de adaptare la noile condiții în care se desfășoară acum operațiile militare, face ca subofițerul să nu mai fie doar un executant.

Trebuie să înțelegi ce vrea comandantul de la tine, doar că, de multe ori, comandanții nu au timp pentru nenumărate explicații, ei au o agendă încărcată iar eu, ca subofițer, trebuie să știu să rezolv lucrurile de rutină, care sunt cele mai multe într-o unitate militară.

Eu vin să i le iau de pe umeri comandantului și le fac să pară rezolvabile. Comandantul va ști doar că trebuie să dea ordinul, să-și exprime intenția, urmând ca acesta să fie executat.

Medaliat de un general ISAF.

Cu alte cuvinte, subofițerul de comandă înțelege intenția comandantului și se asigură, ba chiar participă la execuția acelor lucruri.

Eu pot să mă duc la subofițerul de companie și să mă asigur că el a înțeles care este planul de instrucție, care este intenția comandantului cu privire la cerințele esențiale pentru executarea misiunii, dacă exercițiile sunt planificate așa cum trebuie la nivelul companiei și ele corespund cu planul comandantului unității.

În acel moment, se creează o legătură strânsă între ofițer, subofițer de comandă și subofițerul care execută ordinul.

Pe de altă parte, plutonierul-adjutant principal Neacșu crede că moralul trupelor este extrem de important în luptă și că oamenii trebuie să înțeleagă că acesta este spiritul militar și că trebuie să adere la el, însă nu forțați de prevederile regulamentor militare și nici de pedepsele prevăzute de regulamentul disciplinei militare.

Subofițerul de comandă, având libertatea de a răspunde de mai multe domenii, poate să înțeleagă toate aspectele integrat, adică partea socială – pentru că a fost, la rândul lui, soldat, a trecut prin toate celelalte etape ale carierei, înțelegând nevoile fiecărui militar, pentru că le-a trăit. Ofițerii, în general, nu au fost soldați.

Subofițerul a participat la două misiuni în teatrul de operații din Afganistan, unde a avut șansa să vadă armate care lucrează împreună și a înțeles că, întors în țară, poate încerca să schimbe câte ceva.

A fost subofițer de comandă al unor comandanți pe care i-a cunoscut în ziua în care a venit să ocupe funcția respectivă, dar nu i-a fost greu, datorită pregătirii și anilor de experiență.

Comandanții au înțeles că ceea ce doream să facem împreună înseamnă binele instituției, au văzut că propunerile pe care le făceam duceau către rezultate mai bune, astfel că am primit toată încrederea lor.

Am arătat și categoriei de personal din care fac parte o altă manieră de a fi lider – acela care se consultă întâi cu oamenii, care știe că oamenii cu care lucrează au un rol esențial, fiecare în parte, și îi face să simtă acest lucru.

Uitându-se în urmă, Florin Neacșu recunoaște că nu s-a gândit niciodată să devină ofițer.

Mă bucur că am avut șansa să prind aceste transformări în armata română, în care subofițerul a avut oportunități câteodată mai mari ca ale ofițerului.

Vorbesc strict din punct de vedere al carierei, faptul că am beneficiat de acel curs de un an de pregătire în S.U.A. a fost mai mult decât mi-aș fi putut dori vreodată.

În februarie 2017, a venit la Batalionul 49 CBRN Argeș, în aceeași zi cu noul comandant, și nu se cunoșteau deloc.

Mie îmi place să mă implic foarte mult, prima schimbare pe care am făcut-o aici a fost pregătirea fizică a militarilor, pe baza unui program obligatoriu, introdus în programul de instrucție.

Avem un subofițer pe această funcție, fost sportiv de performanță, care a reușit să-i motiveze și pe ceilalți militari, astfel că am ajuns o unitate care participă la competiții sportive.

Despre autor

Andreea Motoc

1 comentariu

  • Un camarad in cel mai adevarat sens al cuvântului atât din punct de vedere al profesionalismului cat si ca om un model demn de urmat

Lasă un comentariu