Arma condeiului

Să fim mai buni!

Se apropie Sărbătorile Pascale și ne-am obișnuit ca, în aceste clipe premergătoare, să zăbovim un pic, cu răbdare și înțelepciune, gândind la rosturile noastre pe acest pământ. Mai cu seamă că, în acest an, pe 29 aprilie, a doua zi de Sfintele Paști, când se săvârșește și slujba Sfântului Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de biruință, celebrăm Ziua Veteranilor de Război.

Poate nu cu fastul cuvenit, dar cu pioasa prețuire și recunoștință, a noastră a celor de astăzi, pentru o generație de luptători viteji și demni care au probat, cu puterea faptelor lor de arme, devotamentul față de țară.

Cu hotărârea și voința lor de neclintiți apărători ai țării, au pus chezășie tot ce au avut mai scump, viața lor, pregătiți să aducă jertfa lor supremă pe altarul patriei. Această zi a devenit un reper cu rezonanță istorică, dar și sufletească, pentru a glorifica faptele de arme ale unei generații care, așa cum mărturisesc supraviețuitorii ei, nu a făcut nimic altceva decât datoria lor sacră față de țară.

Să ne alăturăm, așadar, tuturor acelora care înalță în rugăciunile lor un omagiu de recunoștință veteranilor de război. Pentru bărbăția și curajul, vitejia și dăruirea cu care au dus greul războiului.

La vremuri de cumpănă, cei care se mândresc, astăzi, cu titlul de veteran de război au lăsat, la chemarea patriei, familia, gospodăria și țarina. Vreme de peste patru ani acești bravi ostași au dus greul celei de-a doua conflagrații mondiale.

S-au târât pe coate şi pe genunchi, zi şi noapte, anotimp după anotimp, an de an, prin noroi şi zăpadă, sub ploaia de gloanţe şi schije. Au asaltat înălțimi de relief, cazemate, adăposturi şi clădiri. Au trecut prin râuri, dealuri şi munţi, baraje de mine, de artilerie şi de aviaţie. Și-au pus de nenumărate ori viețile în primejdie.

Pentru că ei, veteranii de război, nu au știut și nu au vrut să capituleze vreodată. Au dovedit o voinţă de cremene şi un curaj teribil, au luptat cu un eroism legendar convinși că sacrificiul lor nu va fi zadarnic. Au străbătut mii de kilometri prin arșiță sau ger cumplit, prin burniţă şi ploaie, sloată sau ninsoare.

Dar cu gândul că acasă îi așteaptă căminul lor drag. Au suferit de foame, de boli, de frig şi de sete. Dar cu gândul la familia, la copiii și părinții lor, rămași cu treburile gospodăriei. Și-au sacrificat cei mai frumoşi ani ai tinereţii, dar nu și-au pierdut demnitatea și credinţa în Dumnezeu.

Și nici nădejdea că pot depăşi, cu fruntea sus, ororile și rigorile războiului. Mulți, foarte mulți, au căzut la datorie pe tărâmuri străine și mulți dintre ei nu au avut măcar, la căpătâi, o cruce. Se fac eforturi însemnate de oficiile și asociațiile naționale pentru cultul eroilor de identificare a locurilor de înhumare a tuturor osemintelor ostașilor noștri.

Monumentele, cimitirele și mormintele presărate pe întreg cuprinsul țării și, apoi, pe drumul eliberator al armatei române până în inima bătrânei Europe rostesc, în tăcerea lor, povestea atâtor tragedii, a atâtor destine frânte de ororile nemilosului război. Să acordăm, așadar, onorul cuvenit veteranilor pe care-i mai avem astăzi printre noi și memoriei celor care trăiesc veșnic în amintirea noastră.

Ziua Veteranilor de Război, înscrisă de câțiva ani buni în calendarul ostășesc, va fi aureolată în acest an de cea mai mare sărbătoare creştinească, Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, simbolul izbândei vieţii asupra morţii. Cu prețuire și recunoștință să ne plecăm frunţile întru cinstirea eroilor căzuţi la datorie în toate locurile şi în toate timpurile istoriei noastre. Dumnezeu să-i odihnească în pace!

Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului este și trebuie să fie pentru noi toți izvor de lumină, de bucurie şi de speranţă. Ea trebuie să ne aducă tuturor în suflet, alături de lumină, pacea interioară, gândul bun, de care avem atâta nevoie pentru a reuși, cu adevărat, în viață. Să fim mai buni!

Despre autor

Trustul de Presă al MApN

Lasă un comentariu