Prima structură specializată în asigurarea asistenţei juridice în armată, Serviciul Contencios al Ministerului de Război, a fost înființată în urmă cu 100 de ani, la 25 aprile 1919, prin Decretul-Lege nr.1625, semnat de regele Ferdinand. Continuatoare, în timp, a acestei structuri este, astăzi, Direcția generală juridică.

Interviu cu șeful Direcţiei generale juridice (DGJ), colonel Anton-Radu Cipu.

Domnule colonel, de un an și jumătate, structura pe care o conduceți a devenit Direcția generală juridică. Odată cu denumirea, s-au schimbat și atribuțiile? Care este cea mai importantă responsabilitate ce vă revine?

Modificarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea MApN, din octombrie 2017, nu a adus schimbări în atribuțiile direcției. Sunt aceleași, pe trei domenii mari: de avizare și legislație, de drept internațional și relații internaționale și de reprezentare în instanță a intereselor MApN.

Eu consider că toate domeniile sunt importante, că nu se poate face o ierarhizare după acest criteriu. Cu toate acestea, din punctul meu de vedere, aş spune că cel mai complex este serviciul procese, pentru că există o multitudine de spețe deduse judecății. Documentarea necesară fundamentării acțiunilor în instanță și formulării apărărilor este consumatoare de timp, iar consilierul juridic trebuie să se upgradeze permanent în funcție de cealaltă parte din proces.

În DGJ câţi consilieri juridici pledează în instanță şi ce experienţă au în acest
domeniu?

La nivelul direcției există o structură care gestionează dosarele din București și Ilfov. Aceasta este încadrată cu nouă consilieri juridici, ceea ce reprezintă puțin peste jumătatea funcțiilor din statul de organizare. De asemenea, direcția are în subordine un centru teritorial de asigurare procesuală, împărțit în 14 zone, fiecare consilier juridic având arondate maximum patru județe. Structurile cu personalitate juridică, ca spitalele, de exemplu, sunt reprezentate în instanță de consilierii juridici proprii.

Cât despre experiența de a pleda în instanţă, unii au, alții sunt la început. De-a lungul timpului, s-au încercat mai multe variante, aşa că, acum, avem
consilieri juridici ofițeri care provin din ofițeri sau subofițeri de diferite arme, care au absolvit studii de drept, sau din civili chemați în activitate.

S-a continuat, în timp, ideea că MApN pierde multe procese în instanţă. Care este realitatea?

Este o percepție total greșită, pentru că proporția proceselor cu soluții favorabile instituției militare este mult mai mare față de aceea a proceselor pierdute. Poate pierdem anumite procese care au un impact mai puternic asupra sistemului sau opiniei publice, dar aceasta nu este din cauza consilierilor juridici sau a reprezentării defectuoase, ci din alte motive.

Unele sunt pierdute din start, pentru că deciziile comandanților nu au fost cele mai bune. În asemenea cazuri, consilierii juridici merg în instanță doar pentru a încerca să diminueze efectul sancțiunii pe care o aplică instanța.

Revenind la atribuțiile direcției, în ce constă avizarea documentelor?

Avizăm, din punct de vedere juridic, toate documentele care intră la ministrul apărării naţionale pentru aprobare. De asemenea, avizăm, în forma finală, toate proiectele de acte normative specifice, după ce, în faza de elaborare, ne exprimăm punctul de vedere.

Când ni se solicită, formulăm puncte de vedere la spețele cu care se confruntă structurile din cadrul ministerului.  Cererile de acest gen sunt foarte numeroase, deoarece modificarea legislației este foarte dinamică, iar aplicarea acesteia devine din ce în ce mai greoaie.

În procesul de avizare, se întâmplă să intrați în contradicție cu alţi consilieri juridici? Cum colaboraţi cu structurile şi cu reprezentanţii conducerii MApN?

Se întâmplă să avem puncte de vedere diferite faţă de alţi consilieri juridici sau structuri. În asemenea situații, structura inițiatoare şi cele avizatoare, care au puncte de vedere divergente, trebuie să ajungă la un consens. Dacă nu se ajunge, prin șeful structurii inițiatoare, se prezintă un raport însoțit de punctele de vedere ale structurilor avizatoare domnului ministru, care decide ce soluţie adoptă.

Referitor la colaborare, pot spune că depinde de structură. Cu unele este extraordinară, cu altele, mai greoaie. Cred că diferența o fac oamenii. Dar, important este faptul că, de cele mai multe ori, ajungem la consens. Colaborarea cu miniștrii apărării naţionale, cu şeful SMAp şi cu ceilalți factori de conducere din cadrul ministerului este foarte bună.

S-a dat aviz și pe proiectul de lege, recent aprobat, privind modificarea şi completarea Statutului cadrelor militare?

Proiectul a fost trimis la MApN pentru a se exprima un punct de vedere. În acest sens, s-a constituit un grup de lucru, gestionat de Direcția pentru relația cu Parlamentul, din care au făcut parte foarte multe structuri din cadrul ministerului, cu atribuții în gestionarea resursei umane. Punctul de vedere consolidat al MApN a fost transmis înainte ca proiectul să fie dezbătut în Comisia de apărare din Senat.

Unele dispoziții au apărut în lege, în forma trimisă la promulgare, în timpul desfăşurării procesului legislativ în Camera Deputaţilor, fără ca ministerul să mai poată face prea mult. S-a reușit, totuşi, să se mai schimbe câte ceva, dar nu tot ceea ce ne-am fi dorit.

Să înțelegem că așa se explică unele prevederi, cel puțin discutabile, cum este aceea cu perioadele luate în calcul la stagiul minim în grad?

Da, o astfel de dispoziție este aceea cu luarea în calcul la stagiul în grad și perioada de concediu pentru creșterea copilului până la vârsta de doi ani. În legea încă în vigoare, la art. 95, se prevede că la calculul stagiului minim în grad nu se ia în considerare timpul în care cadrele militare în activitate din MApN au absentat de la program datorită incapacităţii temporare de muncă şi concediilor prevăzute la art. 15, dacă absenţele însumează 365 de zile pe parcursul a doi ani calendaristici consecutivi.

Acum, modificarea prevede că nu se ia în considerare timpul în care cadrele militare în activitate au absentat de la program din cauza incapacităţii temporare de muncă. A fost modificat și articolul 15, adăugându-se un nou alineat, în care se precizează că la stabilirea stagiului în grad se ia în calcul întreaga durată a concediului pentru creşterea copilului, pentru îngrijirea copilului bolnav, a concediului de acomodare și a celui paternal. Sunt dispoziţii inechitabile, ce cred că vor genera anumite discuţii, dar nu sunt singurele.

Sunt însă și dispoziții ce vor elimina unele nemulțumiri…

După părerea mea, cele mai importante sunt cele de la art. 201, care reglementează, în mod expres, faptul că pot beneficia de compensaţie lunară pentru chirie și cadrele militare în activitate mutate sau detaşate şi/sau împuternicite într-o unitate din altă garnizoană decât cea în care își au domiciliul.

De asemenea, cele referitoare la disciplina militară şi la baza de selecție, mărită ca arie, și vârsta până la care pot proveni ofițerii în activitate. Aceasta va fi de 45 de ani, fie că vorbim de chemarea în activitate sau de trecerea maiștrilor militari și subofițerilor în corpul ofițerilor.

Se elimină astfel numeroasele discuții ce au apărut din cauza reglementărilor ce stipulau că civilii puteau fi chemați în activitate până la 50 de ani, iar maiștrii militari și subofițerii puteau trece în corpul ofițerilor doar până la 35 de ani.

Participaţi la fiecare şedinţă de audienţe şi, uneori, sunt prezentate aspecte negative din gestionarea resurselor umane. Considerați şi dumneavoastră, aşa cum susţin reprezentanţii unor structuri, că numai subordonaţii sunt de vină, că, întotdeauna, comandantul are dreptate?

Ce se poate face ca oamenii să fie mai bine informaţi, având în vedere că necunoaşterea legii nu poate fi invocată şi, aşa cum ne spune Constituţia, nu ne exonerează de răspundere?

La audiențe vin oameni cu probleme care, pentru ei, sunt vitale, deși, din afară, pot părea nesemnificative. Eu m-am format consilier juridic la cea mai mare și importantă, în opinia mea, categorie de forțe din Armata României și pot să afirm, cu toată convingerea, că nu este un fenomen comportamentul inadecvat al unor comandanți. Asta, însă, nu înseamnă că nu există.

Din punctul meu de vedere, totul ține, efectiv, de calitatea umană a comandanților respectivi. Ei ca oameni au o problemă, pe care, din păcate, o transpun și în actul de comandă. Într-adevăr, există situații în care se fac abuzuri și nu se poate spune că vina este numai a subordonaților. Dovadă este multitudinea de cereri de chemare în judecată în domeniul gestionării resurselor umane.

Este adevărat că, pentru o persoană neavizată, este greu să înţeleagă, la o simplă lectură, anumite prevederi din actele normative. Din câte cunosc, la pregătirea de comandament sau în cadrul ședințelor lunare fără ordine de zi, personalul este informat asupra tuturor reglementărilor noi. În plus, orice unitate este conectată la intraman, iar consilierul juridic sau responsabilii de domenii ar trebui să-i informeze pe oameni. Nemulțumiri vor exista oricum. Acestea sunt rezultatul schimbării frecvente a legislației.

Proporția proceselor cu soluții favorabile instituției militare este mult mai mare față de aceea a proceselor pierdute. Poate pierdem anumite procese care au un impact mai puternic asupra sistemului sau opiniei publice, dar aceasta nu este din cauza consilierilor juridici sau a reprezentării defectuase, ci din alte motive.

Colonel Anton-Radu Cipu

Despre autor

Irina Nedelcu

Irina-Mihaela Nedelcu este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Domeniile de responsabilitate: legislaţie militară, logistică şi probleme sociale.

1 comentariu

  • Domnule continuator al Serviciul Contencios al Ministerului de Război, infiintat in.. In spiritul onoarei care trebuie sa caracterizeze armata , dv-stra, D.G.J, cum intentionati sa pledati in continuare in procesele care au ca obiect matrapazlacul O. U. G. 57, art 40. Cei care au conceput acest matrapazlac, CCR, justitia si dv-stra va faceti ca nu vedeti monstruozitatea acestei incalcari a Constitutiei si legilor tarii. Oare sa aiba justitia protocoale si cu armata .

Lasă un comentariu