Miercuri, 31 octombrie, a avut loc ședința trimestrială a Comisiei centrale pentru probleme sociale a MApN. Aceasta a fost condusă de Nicolae Nasta, secretar de stat și şef al Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul ​și calitatea vieții personalului.

Primul punct pe ordinea de zi a ședinței l-a reprezentat actualizarea pensiilor militare. Detalii privind acest aspect au fost prezentate de colonelul Daniel Drăgănescu, director adjunct al Casei de pensii sectoriale a MApN (CPS), care a menţionat că, începând cu 30.06.2017, se majorează cu 15% elementele însumate în solda de funcție – solda de funcție, solda de merit, indemnizația de dispozitiv, spor de confidențialitate, sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu și majorări salariale – din baza de calcul utilizată la recalcularea pensiilor militare de stat.

De asemenea, a mai precizat că Legea nr. 223/2015 prevede că, în anul în care pensiile militare pot fi indexate în funcție de rata medie anuală a inflației, cât și actualizate în raport cu majorarea soldelor de grad și/sau soldelor de funcție ale cadrelor militare în activitate, se aplică dispozițiile cele mai favorabile.

Casa de pensii sectorială emite din oficiu, în ordinea înregistrării dosarelor de pensionare, decizii de actualizare pe care le trimite beneficiarilor la adresa de domiciliu. Directorul adjunct al CPS i-a informat pe membrii comisiei că, până la 29.10.2018, s-au emis decizii de actualizare pentru aproximativ 67% din numărul total de pensionari aflați în plată la 30.06.2017 și că, la 99% din pensiile actualizate, cuantumul rezultat nu a depășit pe cel aflat în plată.

Dreptul la tratament balnear și de recuperare al pensionarilor militari, prevăzut în art. 81 din Legea nr. 223/2015 a constituit un alt subiect de discuție în cadrul ședinței. S-a precizat că, deși reprezentanții MApN, MAI și SRI s-au întâlnit în mai multe rânduri, nu s-a ajuns la o soluție comună.

Astfel, proiectul de HG elaborat în acest sens nu a fost promovat spre aprobare, concluzia fiind că trebuie modificată legea. Dacă procesul legislativ nu ar fi atât de complicat, alta ar fi situația. Dar, în condițiile în care au trecut aproape trei ani de la intrarea în vigoare a legii pensiilor militare și nu s-a ajuns la un acord, cât de optimiști ar trebui să fie beneficiarii dreptului, care nu întineresc, să creadă că se va rezolva?!

Fiind ultima ședință din acest an a Comisiei centrale pentru probleme sociale, Direcția calitatea vieții personalului, care asigură secretariatul, a prezentat principalele aspecte analizate în perioada iulie 2017-iulie 2018 și un plan de măsuri pentru soluționarea
acestora.

Salarizarea, indemnizația de comandă pentru subofițeri și maiștri militari, cumulul de funcții, încadrarea în condiții superioare de muncă pentru salariații civili, indemnizația de delegare/detașare, rămasă la nivelul anului 2015, reprezintă unele dintre problemele discutate în fiecare ședință a comisiei. Din păcate, nerezolvate încă.

Deși se cunosc, șansele de soluționare favorabilă sunt mici. Cel puțin într-o perioadă scurtă de timp. De fapt, și în planul de măsuri, ce va fi transmis spre aprobare ministrului apărării naționale, se prevede ca termen de finalizare 31 decembrie 2019. Astfel, urmează încă un an de așteptări și discuții…

Despre autor

Irina Nedelcu

Irina-Mihaela Nedelcu este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Domeniile de responsabilitate: legislaţie militară, logistică şi probleme sociale.

1 comentariu

  • De ce nu vreti sa aduceti in discutie si situatia de DISCRIMINARE creata MILITARILOR VETERANI,mai exact fostilor militari angajati trecuti in rezerva la varsta de 40 de ani (conf.leg.384/2006.art.45), din motive neimputabile lor, care nu pot beneficia de scaderea grupei de munca din varsta standard de pensionare (conf.Lg.223/2015.art.21), cu toate ca au realizat vechimea in specialitate de 15 ani care se cere in legea pensiilor militare (Leg.223/2015.art16) si de ce oare sunt bagati la art.19 la fel cu cei cu o vechime in specialitate de doar 10 ani care, normal, neavand vechimea in specialitate de 15 ani, nu pot beneficia altfel. O sa spuneti ca nu am realizat vechimea efectiva de 25 de ani la data trecerii in rezerva asa cum prevede legea (vechime efectiva care face referire la vechimea civila care vine in completare la vechimea militara la data trecerii in rezerva), deaceea stau si ma intreb: ce rost mai are vechimea in specialitate in cazul nostru si de ce noua nu ni se adauga la vechimea efectiva cumulata (conf.art.25.din Leg223/2015), vechimea realizata anterior armatei (tinand cont ca am venit in armata prin transfer) la fel ca la cei in activitate, si vechimea realizata ulterior armatei cum ar fi somajul (de la trecerea in rezerva), vechimea realizata ulterior armatei asa cum li s-a adaugat cadrelor militare care dupa trecerea in rezerva au putut cumula la vechimea efectiva vechimea realizata in viata civila pana la intrarea in vigoare a Lg.223/2015 conf.art.25. De ce lor se poate si noua nu, tinand cont ca am fost dati afara din sistem dupa 19 ani de armata (fiind participanti in teatre de operatii externe ca Afganistan si Irak), avand la trecerea in rezerva, majoritatea dintre noi, o vechime efectiva de 23 ani? (30,32 vechime efectiva la ora actuala) si nici nu am beneficiat de ordonante asa cum au beneficiat cadrele militare inclusiv pana in 2010 si nici de salarii compensatorii, pensie anticipata , pensie anticipata partial asa cum beneficiaza cei in activitate conform Lg.223/2015 . Mai exact se acorda un tratament discriminatoriu fostilor militari angajati, trecuti in rezerva la varsta de 40 de ani din motive neimputabile lor conf.Leg.384/2006.art.45, fata de cei in activitate. cu privire la pensiile militare (Leg.223/2015.art.21),in care la vechimi egale in armata si in viata civila cei in activitate beneficiaza de scaderea grupei de munca, iar cei in rezerva nu. Pentru a beneficia de scaderea grupei de munca conf. art. 21. si totodata a art.16 din legea 223/2015 eu cred ca, ar trebui sa se tina cont doar de vechimea militara (vechimea in specialitate de minim 15 ani la data trecerii in rezerva ) si nu de vechimea efectiva care face referire la vechimea totala cumulata de 25 ani din care 15 ani armata (adica 15 ani minim vechime militara iar diferenta pana la 25 de ani vechime civila) deci, in concluzie, noi suntem conditionati de vechimea civila de la trecerea in rezerva si nu de vechimea militara cum ar fi normal si corect, de aceea cred ca e o situatie de NECONSTITUTIUNALITATE . Totodata, ar trebui sa beneficiem si noi de Art. 25. care spune asa: (1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condițiile art. 16-18, art. 22 și art. 32 și perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condițiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi CREDETI CA E NORMAL SA LUCREZI IN ROMANIA 32-35 ANI FARA A BENEFICIA DE SCADEREA GRUPEI DE MUNCA DIN VARSTA STANDARD DE PENSIONARE DIN ARMATA SAU DIN VIATA CIVILA DOAR PENTRU SIMPLUL FAPT CA 19 ANI DIN CEI 32 DE ANI IN CAMPUL MUNCII, AU FOST LUCRATI IN MApN CA MILITAR ANGAJAT IN GRUPE DE MUNCA (SI MISIUNI INTERNATIONALE) SI AI FOST DISPONIBILIZAT DIN MOTIVE NEIMPUTABILE CONF.LEGII 384/2006 ,FARA A PRIMI SALARII COMPENSATORII SAU ALTE DREPTURI.

Lasă un comentariu