La sfârșitul lunii septembrie, o delegaţie a armatei Republicii Populare Bangladesh a vizitat Direcția generală management resurse umane (DGMRU) și Centrul național militar de psihologie și sănătate comportamentală (CNMPSC), structură aflată în subordinea acesteia.

În ultimul timp, CNMPSC a încheiat parteneriate de colaborare cu principalele universităţi din ţară, în scopul dezvoltării, împreună, a mai multor proiecte. Cu Universitatea Bucureşti, pe partea de evaluare psihologică, în cadrul procesului de selecţie a personalului militar, au fost derulate proiecte în care au fost incluşi peste 300 de ofiţeri.

Profesorul Dragoş Iliescu, în calitatea sa de președinte al Comisiei Internaționale de Testare, specialist în psihologie organizațională cu o largă recunoaștere în comunitatea internațională de profil, a furnizat pregătire de specialitate la 18 armate din lume, printre care şi Bangladesh.

Așa a aflat conducerea armatei bangladeshene de sistemul de selecție folosit în armata română și, pentru că urmărește să stabilească relaţii de colaborare cu ţările din estul Europei, a fost planificată și vizita la București.

Delegația care a vizitat CNMPSC a fost compusă din generalul de brigadă Mahommad Abdul Alim Tarafder (president Inter Services Selection Board – ISSB), locotenent-colonelul Mahommad Kabir Hossain, senior psychologist, comandorul Zahid Hossain, psiholog, și maiorul Abdul Kalam, ofițer de stat major.

ISSB este structura care, în armata din Bangladesh, se ocupă de selecţia ofiţerilor, la intrarea în sistem, şi, ulterior, de evoluţia acestora în carieră.

La sediul DGMRU a avut loc o întrevedere cu șeful direcției, general-maior Liviu-Marilen Lungulescu, locțiitorul acestuia, general de brigadă Bogdan Călimănescu, și specialiști pe diverse domenii.

S-au discutat aspecte privind accederea în sistemul militar, selecția și sistemul de învățământ, oaspeții fiind interesați, în mod special, de  evaluarea psihologică şi de aptitudini.

La CNMPSC, șeful centrului, colonel Vasile-Doru Marineanu, le-a prezentat structura și aspecte ce ţin de priorităţile acesteia după reorganizarea de anul trecut.

De asemenea, oaspeții au fost informați cu privire la sistemul de selecţie, evaluarea psihologică, pregătirea psihologică a militarilor, controlul stresului operaţional și sănătatea organizaţională, prevenţia şi combaterea stresului operaţional şi traumatic, adică tot ce ţine de climatul organizaţional într-o unitate, de moralul trupelor, elemente pe care comandanţii le pot influenţa prin actul de comandă și leadership.

Dintre metodele folosite la noi în procesul de selecție, oaspeții s-au arătat interesaţi de partea de psihometrie, iar în ceea ce privește evoluția personalului militar selecționat, de sănătatea organizaţională a structurilor în care își desfășoară activitatea și de asistența psihologică furnizată militarilor, subliniind că doresc să implementeze și în armata lor servicii de telepsihologie, după modelul pe care CNMPSC încearcă să îl pună în practică.

De aceea, au solicitat ca o echipă mobilă de psihologi din centru să meargă în Bangladesh pentru a pregăti specialiști în domeniu printr-un training pe selecţie şi asistență prin servicii de telepsihologie militară.

Dorind să vadă structuri cu atribuţii de selecţie, membrii delegației au vizitat   Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială General doctor aviator Victor Anastasiu, Centrul zonal de selecţie şi orientare şi Colegiul Național Militar Dimitrie Cantemir de la Breaza, iar în Constanța, Academia Navală Mircea cel Bătrân, Centrul de Medicină Navală și Centrul de Scafandri.

Au avut, astfel, prilejul să vadă demonstrații privind modul de evaluare psihologică, simulări și condițiile din structurile de învăţământ, exprimându-și, în final, dorința ca să se stabilescă un acord prin care mai mulți elevi și studenți bangladesheni să urmeze cursurile instituțiilor de învățământ militare de la noi.

Ultimul an a adus multe schimbări în CNMPSC, nu numai ca denumire, ci și ca activități și responsabilități. Prin crearea platformei de telepsihologie, oamenii pot fi evaluaţi de la distanţă, fără a fi nevoie ca psihologul și militarul să stea atât de des față în față.

Au fost create condiţiile de a oferi tratament psihologic celor care au nevoie, prin înfiinţarea structurii care se ocupă de stresul operaţional și traumatic, unde sunt încadrați psihologi clinicieni atât în centru, cât şi în spitalele militare. Astfel, ei pot trata militarii cu probleme fără a exista acel conflict de rol ce ar apărea dacă tratamentul ar fi efectuat de psihologul de unitate.

Pentru o bună pregătire a specialiștilor în domeniu, participările la conferințe și alte manifestări sunt foarte importante. În centru, se organizează și diverse cursuri.

Unul – de mindfulness,utilizat în managementul stresului va avea loc în perioada imediat următoare, în colaborare cu Simona Chesăraicu, expert acreditat MBSR.

Altul va fi menit să instruiască psihologii de unitate să lucreze pe platforma de telepsihologie, care va permite realizarea de screeninguri online, dar şi tratament psihologic de la distanţă şi funcţionarea unei linii permanente, disponibilă 24/7, care să asigure consiliere pentru persoane aflate în criză psihologică.

Nu trebuie omis faptul că un rezultat bun la o evaluare psihologică nu înseamnă că persoana respectivă va rămâne permanent stabilă comportamental. Pot interveni oricând factori perturbatori.

Referitor la acest aspect, colonelul Marineanu ne-a precizat: O evaluare poate face predicții cu privire la aproximativ 20% din comportamentul profesional, diferența fiind acoperită de factori precum condițiile de lucru, relații interpersonale, stilul de conducere al șefilor, motivația.

De aceea, performanța și adaptarea militarilor trebuie urmărită atât prin servicii de prevenție și consiliere psihologică, cât și de psihoeducație a comandanților. Deși toți ar trebui să vedem în psiholog persoana care ne poate acorda un ajutor real, nu se întâmplă totdeauna așa.

Acesta este încă perceput, mai ales în cazurile în care acordă avize restrictive, ca polițistul care amendează pe trecerea de pietoni persoane cu dizabilități în loc să le ajute să traversezeîn siguranță și să le conducă la loc sigur, spune șeful CNMPSC.

Pentru schimbarea unei asemenea percepții este nevoie să se investească nu numai în programe și servicii moderne, ci și în pregătirea psihologilor. Munca lor ar trebui apreciată, de noi toți, mai mult.

Indiferent de treapta pe care ne situăm pe scara ierarhică, șefi sau subordonați, ar trebui să avem în vedere că sănătatea organizației din care facem parte depinde de fiecare dintre noi.â

Altfel, imaginea armatei de instituție-etalon, deși va putea fi vândută în afară, nu va fi percepută așa de membrii ei până la cea mai mică structură din teritoriu.

Despre autor

Irina Nedelcu

Irina-Mihaela Nedelcu este absolventă a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti. Domeniile de responsabilitate: legislaţie militară, logistică şi probleme sociale.

Lasă un comentariu