Interviu

„Suntem flexibili pentru a face față provocărilor din teatrele de operații”

La 1 octombrie, s-au împlinit cinci ani de la înființarea Comandamentului Forțelor Întrunite General Ioan Emanoil Florescu (CFÎ) și am discutat cu generalul-maior Dorin Ioniță, comandantul acestuia, despre misiunile structurii pe care o comandă și felul în care au fost îndeplinite până în prezent.

 

• Domnule general, care este cea mai importantă sarcină a CFÎ și cum contribuie personalul din subordinea dumneavoastră la îndeplinirea misiunilor stabilite?

Momentul discuției noastre de astăzi este, într-adevăr, reperul istoric al celor cinci ani de evoluție a Comandamentului Forțelor Întrunite. Însă prin ceea ce presupune fondul misiunii acestui comandament, existența sa se regăsește în repere temporale de aproape 20 de ani. Sub forma de astăzi, într-adevăr, funcționează de cinci ani.

Dar CFÎ continuă tradiţia unor structuri de comandă cu misiuni similare, care au existat în Armata României începând cu anul 2000. Prima dintre acestea, Comandamentul 2 Operaţional  Întrunit, a funcţionat în garnizoana Buzău, până în martie 2004, şi a avut ca obiectiv  principal sprijinirea activităţilor desfăşurate în scopul aderării României la Alianţa Nord-Atlantică.

Începând cu ianuarie 2003, acesta a exercitat conducerea operaţională a structurilor militare dislocate în teatrele de operaţii din Balcanii de Vest, Irak şi Afganistan, fiind transformat în Comandamentul Operaţional Întrunit, în martie 2009, pentru ca în aprilie anul următor să devină Centrul de Conducere Operaţională. Misiunea principală a acestor structuri a rămas conducerea operaţională a contingentelor româneşti dislocate în afara teritoriului național. La 1 octombrie 2014, Centrul de Conducere Operaţională a devenit Comandamentul Forţelor Întrunite.

Leadership-ul este o problemă complexă, dat fiind că acest comandament este singura structură subordonată Statului Major al Apărării, cu misiunea de a planifica și de a conduce acțiunile și operațiile curente, la pace, dar și la război, după un plan operațional propriu.

La pace, CFÎ planifică, coordonează şi conduce operaţiile forţelor armate din ţară şi din teatrele de operaţii. În situaţii de criză, la declararea stării de asediu, la declararea mobilizării sau a stării de război, Comandamentul Forţelor Întrunite planifică şi conduce operaţiile Armatei României.

Structuri similare de comandă există şi în alte state NATO, cel mai bun exemplu fiind Polonia, care are un comandament similar, pregătit să reacţioneze la orice ameninţare externă.

• Cum faceți față provocărilor noului tip de război, cel hibrid? Vă adaptați structura pe care o conduceți și către acest tip de conflict?

Avem în vedere evoluţiile de securitate la granița estică a României. Exerciţiile militare din ce în ce mai complexe de pe teritoriul ţării noastre au impus adaptarea structurilor operaţionale de comandă ale Armatei României. Noi misiuni, noi provocări, noi implicări, cu o adaptare operaţională continuă.

După schimbarea mediului de securitate din jurul României a crescut numărul exerciţiilor şi al aplicaţiilor marilor unităţi şi unităţi ale armatei române, în cooperare cu unităţi şi mari unităţi în special ale partenerului strategic – SUA, dar şi ale partenerilor din NATO, rolul nostru fiind acela de a integra, într-o concepţie unitară, acţiunea întrunită a tuturor categoriilor de forţe ale armatei, ale forţelor speciale şi ale celorlalte elemente ale sistemului naţional de apărare. În ultimii ani, pe teritoriul României au avut loc numeroase exerciții de acest tip cu participare și recunoaștere internațională.

După schimbarea mediului de securitate din jurul României a crescut numărul exerciţiilor şi al aplicaţiilor marilor unităţi şi unităţi ale armatei române, în cooperare cu unităţi şi mari unităţi în special ale partenerului strategic – SUA, dar şi ale partenerilor din NATO, rolul nostru fiind acela de a integra, într-o concepţie unitară, acţiunea întrunită a tututor categoriilor de forţe ale armatei, ale forţelor speciale şi ale celorlalte elemente ale sistemului naţional de apărare.

General-maior Dorin Ioniță, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite

• Domnule general, puteți puncta câteva repere privind misiunile externe la care participă Armata României?

Comandamentul Forţelor Întrunite exercită comanda operaţională asupra personalului şi structurilor participante la operaţii şi misiuni internaţionale sub egida NATO, ONU, OSCE şi UE. În prezent, peste 800 de militari participă la misiuni internaţionale, din care aproximativ 60 de militari în misiuni internaţionale sub egida NATO, ONU, OSCE şi UE, iar efortul şi sacrificiul lor sunt expresia rolului asumat de România ca membru responsabil al comunităţii intenaţionale şi contributor la pacea şi stabilitatea regională şi mondială.

Comandamentul Forţelor Întrunite exercită comanda operaţională a unităţilor şi subunităţilor naţionale şi a personalului de stat major, participant la misiunea NATO Resolute Support, care însumează peste 800 de militari dispuşi în mai multe locaţii din Afganistan. Durata misiunii acestora este de aproximativ șase luni. Procesul de înlocuire este condus de Comandamentul Forţelor Întrunite, astfel încât să se asigure dislocarea şi redislocarea în siguranţă a forţelor şi mijloacelor participante, dezangajarea treptată a personalului structurii înlocuite, concomitent cu angajarea graduală a celor care înlocuiesc.

Noi suntem aceia care evaluează și spun: Da, se poate pleca în misiune!

Adaptarea este cuvântul de ordine în privința acțiunilor CFÎ. Cum vă privesc aceia cu care colaborați la îndeplinirea misiunilor?

Încercăm să facem față provocărilor, încercăm să respectăm mandatul și regulile de angajare pe care noi le ordonăm forțelor noastre. În același timp, suntem cât se poate de flexibili pentru a face față provocărilor din teatrele de operații, solicitărilor partenerilor noștri, îndeosebi ale celor strategici, și a face, încă o dată, dovada că militarii noștri sunt capabili să execute și să se adapteze noilor misiuni din teatrele de operații, evoluțiilor complexe ale mediului de securitate.

• Interviu realizat de locotenent Valentin Rupa

Despre autor

Trustul de Presă al MApN

Lasă un comentariu