Urşii koala, rinocerii și urşii polari pot împărtăşi soarta dinozaurilor, riscând să dispară de pe suprafaţa Pământului, în viitorul apropiat.

Peste 30.000 de specii animale sunt incluse în Registrul roşu al Uniunii Internaţionale pentru Apărarea Mediului Înconjurător, aici fiind înregistrate vieţuitoarele ameninţate cu dispariţia în următorii 80 de ani. Dintre acestea, aproximativ 6.400 de specii animale sunt ameninţate cu extincţia într-un viitor nu foarte îndepărtat, în cazul acestora măsurile ce se impun a fi luate fiind imediate.

Organizaţia ecologistă World Wildlife Fund (WWF) a anunţat că suntem martorii deceselor în masă ale speciilor animale, cele mai ample după dispariţia dinozaurilor. Printre cauzele principale care au condus la această situaţie sunt dispariţia treptată a habitatului natural, braconajul, comerţul ilegal cu animale, schimbările climatice şi poluarea mediului înconjurător. Cei de la WWF spun că dispariţia anumitor vieţuitoare este periculoasă pentru planetă, ca întreg, dar şi pentru omenire.

Biodiversitatea nu e un lux, are un rol importat. O mare parte dintre speciile animale se îngrijesc de hrana oamenilor. Amintim aici insectele care polenizează în jur de trei pătrimi din plantele care produc fructe şi legume comestibile. Scăderea numărului insectelor ar putea determina o serie de schimbări drastice, ducând la foamete, spun reprezentanţii WWF. Aceştia adaugă că, în această etapă, oamenii de ştiinţă nu dispun de informaţii suficiente pentru a evalua urmările reale ale dispariţiei unor specii.

În raportul anual al WWF se arată că o treime din populaţia de urşi polari este ameninţată cu dispariţia până în 2050, din cauza schimbărilor climatice. În golful Hudson, situat în nord-estul Canadei, considerat ca făcând parte din Oceanul Arctic, încă trăiesc 842 de exemplare, cu 185 mai puţine decât în 2011. Ameninţaţi cu extincţia sunt şi pinguinii imperiali, care trăiesc pe banchizele imense plutitoare ale Antarctidei, dacă încălzirea globală va continua.

Numărul acestora ar putea scădea cu 86 de procente până în 2100. Numărul urşilor koala a scăzut dramatic. În octombrie 2019, peste 2.000 de exemplare au căzut victime marilor incendii de vegetaţie din Australia. Acestea fac ravagii încă în țara de la Antipozi, estimându-se că aproximativ 480 de milioane de mamifere, păsări și reptile au pierit numai în statul New South Wales, cel mai afectat de incendiile de vegetaţie,  începând din luna septembrie. Drept urmare, au fost distruse uriaşe suprafeţe de păduri de eucalipt, acestea fiind habitatul natural al urşilor koala şi sursă de hrană pentru aceştia. În Australia există încă un număr de 43.000-100.000 de exemplare, însă numărul acestora a scăzut cu aproximativ 25% în ultimii 25 de ani.

Încălzirea globală schimbă ecosistemele cu o viteză dramatică. Multe vieţuitoare şi plante nu se pot adapta atât de repede, spun cei de la WWF. În luna noiembrie a anului trecut, a murit ultimul exemplar de rinocer de Sumatra, din Malaezia. Habitatul natural al acestor animale a fost distrus iremediabil de oameni, aceştia defrişând suprafeţe mari de pădure pentru a fi plantaţi palmieri din al căror fruct se produce ulei. În Indonezia, această specie de rinocer încă există, însă numărul exemplarelor nu e mai mare de 80.

Unele vieţuitoare, în schimb, reuşesc să se adapteze noilor condiţii climatice. WWF dă exemplu şacalul auriu care, tot mai des, părăseşte partea caldă a Europei de sud-est, aventurându-se spre zone din Europa Centrală. Populaţia europeană a şacalului auriu este de 117.000 de exemplare. Printre animalele câştigătoare se numără şi saigaua sau antilopa de stepă. Aceasta a reuşit să dezvolte anticorpi împotriva virusului care a distrus aproape toată specia în urmă cu trei ani. Conform WWF, în timpul epidemiei, numărul acestora a scăzut de la 11.000 la 3.000 de exemplare.

Despre autor

Liviu Anghel

Lasă un comentariu