Background Image
Previous Page  16 / 24 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 16 / 24 Next Page
Page Background

Observatorul militar

Liviu Anghel

liviu.anghel@presamil.ro

Foto: Petrică Mihalache

Muzeul Național al Aviației

Nr. 48 / 11 – 17 decembrie 2019

16

TIMP LIBER

Istoria vie din polul corporat

Printre mastodonții de beton și oțel din așa-numitul

pol al

corporatiștilor

, zona Aurel Vlaicu-Pipera, vă așteaptă, pe locul

fostului Aerodrom Pipera, Muzeul Național al Aviației.

F

ăcând slalom printre

trotinete, mașini înghe-

suite pe trotuar și praful

produs de șantierele din zonă,

am găsit muzeul respectiv, aflat

pe strada Fabrica de Glucoză,

numerele 2-4.

În hangarele care, în prima

jumătate a secolului al XX-lea,

se aflau pe latura de sud a

aerodromului militar Pipera,

funcționează, începând din

2006, Muzeul Național al

Aviației Române. Aerodromul

Pipera s-a înființat în 1915,

pentru perfecționarea piloților

absolvenți ai Școlii Militare de

Pilotaj de la Cotroceni.

Spațiul expozițional al mu-

zeului cuprinde două clădiri tip

hangar și o expoziție în aer liber.

Traseul imaginat în Hangarul

1

Traian Vuia,

merge pe firul

istoriei aviației, purtând vizitato-

rul de la perioada de pionierat a

aviației și ajungând la avioanele

fabricate până la sfârșitul anilor

’50. La intrare, descoperim un

stand expozițional dedicat lui

Conrad Haas, cel care a imagi-

nat, la Sibiu, tehnica rachetelor

în trepte, la începutul secolului

al XVI-lea. Acesta a construit

așa-zisele

săgeți de foc

, la muzeul

sus-amintit fiind expuse unele

machete ale acestora.

Muzeul Național al Aviației

deține un fragment dintr-o pală

a elicei avionului cu care acesta

s-a prăbușit.

Un alt reprezentant de marcă

al aviației, Henri Coandă, are un

loc de onoare printre exponenții

acestei industrii. Aici se găsește

macheta primului avion cu

reacție, expus în toamna anului

1910, la al doilea Salon Aero-

nautic de la Paris. Într-o vitrină,

se află expuse și două machete

ale avioanelor

Bristol Coandă

,

construite când acesta se afla în

Anglia, la uzinele Bristol.

Expoziția muzeală cuprinde

galerii foto în care sunt prezen-

tate primele școli de pilotaj din

România, amintind aici Școala de

la Chitila a avocatului Mihail

Cerchez, pasionat de aviație,

urmată de Școala de Pilotaj a

prințului George-Valentin Bibescu,

de la Cotroceni, și Școala de

Pilotaj a Ligii Naționale Aeriene

Române. Mai departe, vizitatorii

pot vedea replica unui avion

Far-

man

40, un avion militar francez,

cu care piloții au zburat în timpul

celui de Al Doilea Război Mondi-

al. Acesta atingea o înălțime de

4.500 de metri.

Celebra Smaranda Brăescu,

prima femeie parașutist din

România, care s-a brevetat în

1928, la Berlin, are dedicată o

expoziție foto. În 1931, a decolat

de pe aerodromul din Pipera, la

manșa avionului Potez 25 fiind

locotenentul Alexandru Papană.

Smaranda Brăescu a doborât

atunci recordul național, sărind

cu parașuta de la 6200 de metri.

În 1932, la Sacramento, în

SUA, a doborât recordul mondi-

al, sărind de la 7000 de metri. O

replică a celebrului IAR-80, un

avion monoplan de vânătoare și

bombardament în picaj, folosit

în Al Doilea Război Mondial și

construit la Ghimbav, se află

expus la loc de cinste. Muzeul

deține lonjeroanele și batiul ori-

ginale ale unui exemplar IAR-80.

În continuarea spațiului

expozițional descoperim mache-

te de Messerschmitt, vitrina cu

costumul și mantia de cavaler al

Ordinului Militar de Război

Mihai

Viteazul,

ambele aparținând lui

Ioan Dicezare, un as al aviației

române de vânătoare în Al

Doilea Război Mondial. Lângă

aceasta, descoperim vitrina

cu obiecte care i-au aparținut

căpitanului aviator Alexandru

Șerbănescu, comandantul Gru-

pului 9 Vânătoare, celebru în a

doua conflagrație mondială.

Mai departe putem vedea un

stand expozițional dedicat

Ruxandrei Agache Miheș, o

pionieră a aviației românești.

Urmează, în cadrul expoziției,

macheta primului avion con-

struit de frații Wright în SUA,

creditați, în general, cu inven-

tarea, construcția și pilotarea

reușită a primului avion din lume

(17 decembrie 1903). Drumul

către cunoașterea pionierilor

aviației continuă cu macheta

primului avion construit de

Traian Vuia, în 1906, la Mon-

tesson, în Franța. Vuia a reușit

să-l ridice la un metru, avionul

rulând pe o distanță de 15-20

de metri. Era un avion care

prezenta, printre noutăți, tren

de aterizare și direcție.

În continuare, suntem purtați

către alt temerar al aviației

române, Aurel Vlaicu, cel care a

construit primul avion al armatei

române, în 1910. Muzeul cuprin-

de machetele avioanelor

Vlaicu

2

și

Vlaicu 3

și obiecte personale

ale lui Aurel Vlaicu: un ceas de

buzunar, o rindea și binoclul cu

care a urmărit mitingul unui alt

pilot și constructor renumit de

avioane, Louis Bleriot.

Visul lui Aurel Vlaicu a fost

să traverseze Carpații. A încercat

să-și îndeplinească acest vis cu

Vlaicu 2

, dar, la 13 septembrie

1913, s-aprăbușit lângăCâmpina.