Background Image
Previous Page  18 / 24 Next Page
Information
Show Menu
Previous Page 18 / 24 Next Page
Page Background

Observatorul militar

Nr. 47 / 4 – 10 decembrie 2019

18

CULTURĂ

C

uvântul „fuleu” înseamnă, potrivit explicației acade-

mice, „alergare în pas mare”, în timp ce „mâinile se

mișcă în ritmul picioarelor” („Dicționarul explicativ

al limbii române”, ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers

Enciclopedic Gold, 2009 / Delr 2009). El este folosit îndeo-

sebi ca termen sportiv: „[...] depășește în fuleu un fundaș,

dar reia slab [...] și mingea este respinsă” (16 martie 2008,

prosport.ro). „[...] mi s-a părut că nu are educația fotba-

listică a dozării respirației în fuleu” (18 octombrie 2005,

craiova-maxima.ro). „[...] fie șutează pe lângă, fie cade din

picioare în plin fuleu” (23 noiembrie 2017, gandul.info/

sport-miscare).

Tot în domeniul sportului, cuvântul se folosește însă

cu înțeles figurativ: „o accidentare la gleznă [...] i-a «rupt»

sezonul, într-un moment în care [...] era în plin fuleu spre

vârful ierarhiei” (27 februarie 2019, prosport.ro).

În limba franceză, de unde acest cuvânt a fost preluat,

„foulée” este un termen utilizat în domeniul hipic, referitor

la fiecare sprijinire pe sol a picioarelor calului la trap sau

la galop, precum și, prin metonimie, la distanța dintre

sprijiniri. Prin extensie, „foulée” înseamnă și urma ușoară

lăsată de un animal în iarbă, pe frunze, pe pământ (cnrtl.

fr/lexicographie).

Acestor înțelesuri, lexicografia academică a limbii

române le rezervă locul secund, sintetizându-le astfel:

„distanța parcursă de un cal din momentul când se des-

LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA.

NICHITA STĂNESCU

Aurelia Năstase

aurelianastase@yahoo.fr

prinde de pământ și până îl atinge din nou, marcată de

două urme succesive ale aceluiași picior” (Delr 2009): „[...]

se petrec scene apocaliptice, pentru că iapa Nepes sau

armăsarul cutare pierd din fuleu” (Stelian Tănase, „LA vs.

NY. Jurnal american”, ediție digitală, Humanitas, 2016,

books.google.ro); „[...] este importantă reținerea ordinii

obstacolelor și a numărului de fulee dintre acestea” (18

martie 2019, equester.ro).

În limba franceză, când este folosit în domeniul altor

sporturi, acest termen, prin extinderea semnificației hipice,

înseamnă pasul unui alegător saudistanța dintre două spri-

jiniri ale piciorului pe sol. Uneori, și în română cuvântului

„fuleu” i se dă acest înțeles: „Nu mai avea control asupra

mingii, dar îi erau de ajuns două fulee ca s-o preia” (12

octombrie 2019, gsp.ro). El apare și în relatarea unei curse

cicliste, ca și cum bicicleta s-ar deplasa nu doar înainte, ci

și în sus: „Gaviria și [...] Sagan [nu au reușit] să se ridice la

înălțimea fuleului lui Groenewegen” (ciclism.ro).

A fost preluată în limba română și locuțiunea fran-

ceză, folosită în limbaj familiar, cu sens figurat „dans

la foulée”. Este la modă în scrierile literare: „Hotărî, în

fuleul aceluiași elan, să încheie volumul nou” (Radu

Cosașu, „Opere”, vol. VI, „Supraviețuirile”, Polirom,

2014, books.google.ro). „A doua zi, în fuleul unor pi-

ruete turistice, punctate de un praznic sardanapalic,

m-a interpelat un domn cu părul alb” (George Astaloș,

„Exil. Memoriile unei memorii”, Casa Radio, 2003, p. 59).

„Este felul specific lui Cioran de a se contrazice – în

plin fuleu sceptic lasă întredeschisă poarta filosofiei,

a înțelepciunii, îndoindu-se de propriile îndoieli” (Ioan

Costea, „Sfârșitul istoriei după Cioran”, EuroPress, 2012,

books.google.ro). „Întrucât un canon operează cu cer-

titudini, nu cu speranțe, pot aprecia ca justă inserția

canonică [...]; deși Aldulescu e într-o pasă neagră de

ani buni, iar Ilis este în plin fuleu literar” (Daniel Cris-

tea-Enache, „Două epoci”, în „România literară”, nr.

31/2019, romanialiterara.com).

Se întâmplă și ca semnificația imaginată după înțelesul

hipic sau sportiv al termenului „fuleu” să fie incertă într-un

anumit context: „se prăbușește în plin fuleu sub propria

greutate, și cade într-o depresie bulimică, bine întreținută

prin «strategiile fatale» deconspirate” (Alexandru Matei,

„Gândește liber, fă ce-ți place și citește-l pe Pascal Bruck-

ner!”, edituratrei.ro).

n

LA PRIMA LECTURĂ

Fuleu

Cercul Militar Naţional

Cauzele

insucceselor

din Dobrogea

CARTEA DE ALTĂDATĂ

C

auzele insucceselor noastre din Dobro-

gea s-ar reduce la următoarele:

1) Inferioritatea numerică a forțelor

noastre, mai ales la începutul operațiunilor,

față de adversarii noștri.

În adevăr la începutul operațiunilor

noi nu am dispus în Dobrogea decât de

3 divizii infanterie și 1 brigadă călărași, pe

când adversarii noștri au dispus de forțe

cari însumau circa 4 ½ - 5 divizii infanterie

și o întreagă divizie de cavalerie. Diferența

era, după cum se vede, de aproape sută

la sută. În ce privește ajutoarele rusești ( 2

divizii de infanterie și 1 divizie de cavalerie,

prevăzute în convenția dela 4 August 1916)

acestea au sosit, după cum s-a spus deja,

destul de târziu, și anume după ce trupele

vrăjmașe reușise să invadeze o bună parte

a Dobrogei.

2) Concentrarea defectuoasă a celor 3

divizii românești în Dobrogea la începutul

operațiunilor.

n

E

xistă în prezent, din perspectiva omului modern, o fascinaţie extraordinară

legată de

Drumul mătăsii

și ceea ce acesta a reprezentat în statornicirea legă-

turilor dintre Europa și Asia, de-a lungul secolelor. Aura de exotismși aventură

a vechilor caravane este risipită, în vremurile noastre, de inițiative mult mai prag-

matice destinate întăririi schimburilor comerciale euroasiatice, având în vedere

că Beijingul vrea să refacă

drumul

, pentru a obține acces la noi piețe de export.

În

Drumurile Mătăsii

, Peter Frankopan, celebru autor și istoric, analizează

legăturile care au luat naștere între popoare, comerț, epidemii, religie, aventură,

știință și tehnologie în această carte extraordinară despre cumOrientul s-a unit cu

Occidentul pornind de la o călătorie remarcabilă. Vreme de secole, faima și avuțiile

erau de găsit în Apus, în Lumea Nouă din cele două Americi. Astăzi, Estul redevine

cel care îi ademenește pe cei aflați în căutare de bogății și aventură. Reevaluând

fundamental istoria lumii,

Drumurile mătăsii

se dorește o explorare a forțelor care

au dus la ascensiunea și decăderea imperiilor, au determinat fluxul de idei și bunuri,

iar acum vestesc noii zori ai lumii afacerilor internaționale.

Fundamentată pe o impresionantă documentare și consultare de surse vari-

ate (grecești, latine, franceze, italiene, germane, olandeze, spaniole, portugheze,

suedeze, ruse, arabe, turce, persane, ebraice, aramaice și chineze),

Drumurile

mătăsii

este o reevaluare majoră a istoriei lumii, din Antichitate până în vremurile

moderne. Cu toatea acestea, există și voci care pun la îndoială demersul. Lui Peter

Frankopan, profesor laOxford, unde este director al Centrului deCercetări Bizantine,

i se reproșează că a urmat un alt traseu, mutând centrul gravitațional istoric într-o

carte extrem de ambițioasă, adesea surprinzătoare și la fel de des frustrantă. Asta

pentru că Frankopan, în

Drumurile mătăsii

, nu este de acord cu punctul de vedere

eurocentric și situează centrul lumii spre est, dincolo de Mesopotamia și Caucaz,

în Iran și zona

stan-elor

.

Peter Frankopan este profesor de istorie mondială la Universitatea Oxford, di-

rector al Centrului de Cercetări Bizantine și cercetător senior la Colegiul Worcester

din cadrul aceleiași universități. A predat la universități prestigioase din întreaga

lume, inclusiv la Cambridge, Yale, Harvard, Princeton, New York University, Kings’

College London și Institute of Historical Research. Printre publicațiile sale se mai

numără

The First Crusade: The Call fromthe East

,

TheNewSilk Roads

, precumși ediția

pentru copii a volumului

Drumurile mătăsii

.

n

O altfel

de istorie

a lumii

Peter Frankopan,

Drumurile mătăsii

Traducere de: Smaranda Câmpeanu,

Smaranda Nistor și Bogdan Perdivară,

Editura Trei, 2019.

General de divizie

N. Mihăiescu,

Amintiri și învățăminte

din Războiul de Întregire a

Neamului 1916-1919,

Editura

Universul

București,1936,

pag. 67

Interferențe Culturale:

Al doilea Război

Mondial – O perspectivă istorică la 75 de ani

de la încheiere.

Joi, 5 decembrie, ora 17.15,

la Sala

Ștefan cel Mare și Sfânt

,

va avea loc conferința

cu tema:

De la alianță la beligeranță. Războiul

germano-sovietic; sfârșitul blitzkrieg-ului

,

susținută de

prof. univ.dr.

Petre Otu, istoric

militar.

Intrarea este liberă.

Expoziție la Galeria Rondă.

Expoziția de

pictură și grafică

Caballus

a artistului plastic

MariusConstantinescu,colonelinginerîncadrul

Departamentului pentru Armamente, deschisă

în perioada 26 noiembrie – 9 decembrie, zilnic,

între orele 11.00 – 19.00. Intrarea este liberă.

Informații

:www.cmn.ro ,www.facebook.

com/cmn.ro

.

n

Marius Bâtcă

marius.batca@presamil.ro